Care este maşina anului 2016 în România şi la ce teste a fost supusă
0Asociaţia Presei Auto din România a desemnat maşina anului 2016. Trofeul a fost luat de noul Opel Astra, după ce anul trecut maşina anului a fost Opel Corsa.
Opel Astra, modelul compact al constructorului german a acumulat 190 de puncte din partea juriului format din 14 jurnalişti. Locul al doilea a fost ocupat de Fiat Tipo cu 145 de puncte, urmat de Renaul Kajar cu 107.
În afara podiumului, pe locul 4 s-a, clasat Hyundai Tucson, cu 103 puncte şi a fost urmat de Skoda Superb cu 97 de puncte. Locul şase a fost ocupat de Honda HR-V, cu 87 de puncte, iar locul şapte i-a revenit lui Ford Eco Sport, cu 69 de puncte.
Opel nu se află la primul titlu Maşina Anului în România. Anul trecut, acelaşi trofeu a fost primit de modelul Corsa. Noua Astra are şanse reale şi la trofeul european, Car of the Year. Modelul german se află pe lista celor şapte finaliste intrate în finala ediţiei Maşina Anului în Europa 2016.
În România, testele au avut loc loc la Academia Titi Aur. Programul de testare al celor 7 finaliste a conţinut atât teste pe drumurile publice, cât şi teste specifice pe pista Academiei. Au fost testate la maximum toate capabilităţile maşinilor din competiţie.
Teste de rezistenţă
Una dintre probe a constat într-o rulare pe drumurile din jurul localităţii Crevedia, prin mai multe sate. Traseul a avut o lungime de 80 de kilometri şi au fost testate abilităţile celor şapte maşini aflate în proba finală la rularea normală în trafic atât pe drumuri naţionale, cât şi pe drumuri judeţene şi comunale.
Maşinile au fost supuse şi la mai multe viraje pentru simularea numeroaselor situatii de trafic.
Cea mai spectaculoasă probă a fost cea de pistă, care s-a desfăşurat pe un circuit ales de campionul la raliu, Titi Aur. Proba a început cu o frânare de urgenţă pe o suprafaţă vălurită, apoi s-a trecut în viteză printr-un şir de jaloane, pentru a testa atât manevarabilitate maţinilor cât şi experienţa şoferilor.
Apoi s-a urcat pe un pod cu aderenţe diferite şi ieşire în unghi închis. A urmat proba de frânare de la 100 km/h la zero, cu măsurarea spaţiului de oprire.
În continuarea traseului s-a rulat într-o zonă circulară acoperită cu asfalt cu aderenţă medie, care se termina într-un test al elanului pentru a observa stabilitatea maşinilor.
Au urmat teste într-o zonă circulară acoperită cu beton cu aderenţe diferite pentru testarea sistemelor de asistare ale maşinilor. Apoi s-a verificat frânarea de urgenţă pe o zona unde roţile aveau aderenţe diferite. Pe final s-a rulat într-o zonă cu foarte slabă aderenţă, unde s-a testat ţinuta de drum a maşinilor cu şi fără sisteme de asistare.