Exclusiv Când va putea România să treacă la euro? Dăianu: „Până nu ajungem la un deficit de 3%, nici nu se uită la noi. Ar râde de noi”

Bulgaria a intrat oficial în zona euro la 1 ianuarie, însă drumul României către moneda unică rămâne blocat de realități economice dure. Academicianul Daniel Dăianu intervine în dezbaterea deschisă de „Adevărul” și temperează entuziasmul experților în fiscalitate care văd în euro o soluție magică pentru ieftinirea creditelor sau disciplinarea politicienilor. Președintele Consiliului Fiscal avertizează că România nu este doar nepregătită din cauza deficitului de 8%, ci riscă o capcană periculoasă: pierderea „armelor” monetare de reglaj.

România este, formal, obligată prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană să adopte moneda euro, însă nu are în prezent un calendar asumat și credibil pentru intrarea în zona euro. Deși autoritățile au avansat de-a lungul timpului mai multe ținte (2019, 2024 sau 2029), însă niciuna nu a fost susținută de îndeplinirea condițiilor necesare.

În acest moment, țara noastră nu este membră a mecanismului ERM II, etapa obligatorie premergătoare adoptării euro, care presupune menținerea cursului de schimb într-un interval stabil timp de cel puțin 2 ani. Intrarea în ERM II nu poate avea loc fără îndeplinirea criteriilor de convergență de la Maastricht, în special cele legate de stabilitatea prețurilor, disciplina bugetară și nivelul datoriei publice.

Mirajul adăpostului la euro

Pentru mulți, zona euro pare un buncăr protector în fața instabilității globale. Daniel Dăianu recunoaște această valență, mai ales în contextul geopolitic actual, dar avertizează că intrarea în acest club cu „temele nefăcute” este imposibilă.

„Zona euro are o virtute: în vremuri de război este ca un adăpost. Nu mai există risc valutar. Cine este în zona euro nu are risc valutar, are doar riscul unor politici economice greșite, care se pot repercuta în diferențiale de randamente. Dar România, cum să intre în zona euro cu deficite peste 8%? Nu se uită la noi. Dacă am spune mâine că în 2-3 ani ne propunem, ar râde de noi.”, a explicat Daniel Dăianu pentru „Adevărul”.

Academicianul subliniază că pragul de 3% stabilit prin criteriile de la Maastricht nu este o sugestie, ci o condiție sine qua non: „Până nu ajungem la 3%, nu se uită la noi. Degeaba se spune «să intrăm». Trebuie să și poți.”

Cazul Poloniei și modelul Cehiei

În timp ce unii invocă deficitele altor state membre (precum Franța sau Italia) ca scuză pentru derapajele autohtone, Dăianu explică nuanțele din spatele cifrelor. Academicianul oferă exemplul Poloniei, care își permite deficite mari din motive strategice, și al Cehiei, care a ales stabilitatea în afara zonei euro.

„Polonia a valorificat la maximum politica monetară proprie, pentru că deficitul bugetar mare este cauzat în principal de cheltuieli militare. Polonia cheltuie 5% din PIB. Dacă noi am cheltui cât cheltuiesc polonezii, am avea un deficit de 12%.”, a subliniat președintele Consiliului Fiscal.

Pe de altă parte, chibzuința este cuvântul de ordine la Praga:

„Exemplul cel mai elocvent este Cehia. Nu e în zona euro, are deficite mici și datorie publică rezonabilă. Este Elveția Europei Centrale și de Răsărit.”, arată Daniel Dăianu.

Capcana pierderii instrumentelor monetare

Aderarea la euro nu înseamnă doar stabilitate, ci și renunțarea la „armele” economice proprii: politica cursului de schimb și politica monetară. Pentru o economie care încă se luptă cu reformele structurale, această pierdere poate fi fatală.

„Traiul nu este ușor în zona euro, pentru că nu mai ai politică monetară. Nu poți deprecia moneda proprie, trebuie să fii foarte solid economic. Este o discuție amplă și nu e la îndemâna pseudo-economiștilor. Pentru o economie mică și deschisă, spațiul de manevră este limitat.”, a subliniat președintele Consiliului Fiscal.

Ce ascund marile economii

Dăianu atacă și verdictele simpliste privind corupția sau criza sistemului de pensii, arătând că problemele structurale sunt universale, dar în zona euro ele sunt adesea „cosmetizate”.

„Aceste verdicte nu rezistă la analiză empirică și teoretică. Nu mai poți ascunde ce nu poate fi ascuns. Aceste hidden liabilities (n.red. - obligații ascunse) le-au ascuns mereu și italienii, și francezii, și grecii. Fiind în zona euro, ele sunt ascunse. Criza sistemului asistențial al pensiilor este peste tot în lume, nu numai în România”, a arătat Daniel Dăianu.

Referitor la corupție și economia informală, academicianul punctează specificul local:

„Avem mai multă corupție? Da. Dar este greu de măsurat, pentru că avem o economie informală mai extinsă, și un sector de economie rurală mai mare”, a conchis președintele Consiliului Fiscal.