Când ar putea adopta România euro. Estimările BNR, mai puţin optimiste decât ale politicienilor
0Banca Naţională a României (BNR) estimează că România ar putea adopta euro cel mai devreme în anul 2026, o estimare mai puţin optimistă decât cea a politicienilor, care dădeau drept termen anul 2024.
„Dacă noi spunem acolo că orizontul rezonabil pentru ca România să între în zona euro va fi undeva 2024, să zicem pentru intrarea în sistemul cursurilor de schimb, care mai mult sau mai puţin este aproape acelaşi lucru cu adoptarea euro, de acolo încolo nu mai este decât drum înainte şi el poate să dureze doi ani sau mai mulţi ani“, a spus guvernatorul BNR Mugur Isărescu, la conferinţa Profit Financial Forum.
Anterior, atât ministrul Finanţelor, cât şi preşedintele PSD Liviu Dragnea indicau ca dată de aderare anul 2024, ceea ce presupunea intrarea în sistemul ratelor de schimb cel mai târziu în 2022.
Mugur Isărescu a mai precizat că stabilirea unei date de aderare „nu este după cum vrea guvernatorul, unul sau altul, este o decizie politică, dar este o decizie de mare responsabilitate“.
Guvernatorul a atras de asemenea atenţia că România trebuie să intre pregătită în zona euro şi că acest proces este „un maraton de rezilienţă, de rezistenţă“. „Zona euro nu este o uniune de convergenţă, spre deosebire de Uniunea Europeană. Şi România a intrat în UE şi a avut cel mai ridicat nivel de convergenţă. De la 30% (din media UE) în 2005 la peste 60% în acest an. Bulgaria a plecat tot de la 30% şi a ajuns la mai puţin de 50%. Toţi suntem grăbiţi pentru că viaţa noastră este relativ scurtă faţă de aceste procese istorice, dar trebuie să înţelegem că aici nu putem eşua. Nu este un sprint, este o cursă de rezilienţă, de rezistenţă“, a afirmat Isărescu.
Măsurile pentru aderare, în decembrie
Guvernatorul BNR a mai precizat că, în luna decembrie, Comisia privind trecerea la euro va publica două documente, un raport de fundamentare a deciziilor viitoare şi un parcurs. „Un document privind măsurile, să zicem, care trebuie luate pentru a ajunge la ţintă. Sunt două documente grele. Sunt şi voluminoase, în total câteva sute de pagini. Sunt şi tehnice unele chestiuni, dar vreau să declar public că noi cei care suntem în această comisie am făcut eforturi serioase pentru a traduce documentul din română în română, aşa făcând o glumă, sau fără glumă, pentru că aici nu e de glumit, pentru a spune lucrurile într-un limbaj acceptabil. La 300 de pagini, dacă nu este bună intenţie, dacă e rea-voinţă, se pot găsi zeci de interpretări. Şi pe fraza cel mai corect formulată am văzut că se fac ştiri total pe lângă subiect şi ultimele zile sunt dovada peremptorie în acest caz”, a spus Mugur Isărescu.