Bursele din China închid a doua zi consecutiv în scădere

Bursele din China şi-au continuat declinul şi marţi, iar fuga investitorilor a cauzat o scădere de 20% faţă de sfârşitul lunii mai.

Indicele Shanghai Composite a pierdut 5,3% doar în şedinţa de tranzacţionare de luni, şi a continuat marţi cu un declin similar. Astfel, faţă de nivelul înregistrat la sfârşitul lunii mai, scăderea este de 20%. 

După încheierea şedinţei de tranzacţionare de marţi, banca centrală a Chinei a încercat să dea asigurări investitorilor pentru a calma piţele, argumentând că vor dispărea factorii sezonieri care au cauzat un deficit de lichiditate, iar instituţia se va implica direct pentru „a ghida” pieţele către un nivel rezonabil.

„Bursele continuă să reacţioneze la costurile de finanţare foarte ridicate”, a explicat pentru „The New York Times” Dariusz Kowalczyk, economist-senior şi strateg în cadrul filialei din Hong Kong a grupului bancar Credit Agricole. Economistul se referă la o creştere semnificativă a dobânzilor interbancare, care determină costurile la care se împrumută băncile între ele. 

La sfârşitul săptămânii trecute, nivelul dobânzii interbancare a ajuns la un nou record istoric, alimentând astfel temerile privind starea sistemului financiar din China. Costurile de finanţare tot mai ridicate la care se îmrumută băncile chineze reprezintă o consecinţă directă a politicilor aplicate de la începutul acestui an de banca centrală din Beijing, care acţionează în acest fel pentru a controla operaţiunile de creditare ale băncilor. 

În ultimii ani, temerile privind volumul mult prea ridicat de împrumuturi acordate de instituţiile de creditare din China au cauzat destabilitate în întregul sistem financiar din China. Autorităţile au anunţat că vor acţiona pentru a combate fenomenul, iar efectele au început să se facă simţite în economia reală. 

„Companiile ne spun că dobânzile cresc de trei trimestre încoace, iar creditarea este în scădere”, explică pentru CNBC Leland Miller, preşedintele unui institut de cercetări economice privind China. 

„Împrumuturile nu mai ajung la întreprinderile mici şi mijlocii, nu ajung în economie”, spune Miller. 

Decizia Beijingului de a restricţiona creditarea vine ca urmare a volumului uriaş de împrumuturi acordat în anii de boom autorităţilor locale, dintre care multe au ajuns în situaţia de incapacitate de plată. Pentru proiectele ambiţioase de dezvoltare a infrastructurii, mai multe municipalităţi din China au împrumutat aproximativ 1.500 de miliarde de dolari, pe care au reuşit să le ţină departe de ochii Beijingului. 

Guvernele locale au reuşit totuşi să ascundă aceste datorii prin înfiinţarea unor vehicule de investiţii care să contracteze împrumuturile. Legislaţia chineză interzice guvernelor locale să ia împrumuturi în mod direct. 

Astfel, pentru a-şi finanţa planurile ambiţioase de dezvoltare, au înfiinţat aceste platforme de investiţii care au luat credite de la bănci, garantând cu active, în general terenuri, reprezentând, implicit, garanţii guvernamentale. Aceste sume nu apar în bilanţurile oficiale ale datoriilor. 

Atunci când rata de creştere economică a scăzut de la peste 10%, cât era în 1010, la aproximativ 7%, cât a fost anul trecut, aceste probleme din sistemul financiar au ieşit la iveală, prezentând riscul de a destabiliza întregul sector bancar.