BP a avut profit de 4,2 miliarde de dolari în primele trei luni ale anului

Gigantul energetic BP a nregistragt profit în valoare de 4,2 miliarde de dolari în primul trimestru al acestui an, depăşind estimările analiştilor. Cu toate acestea, nivelul profitului rămâne cu 11% mai mic faţă de perioada similară din 2012.

După publicarea datelor privind profitul, cotaţiile acţiunilor BP au crescut cu 3% pe bursa de la Londra. Profitul înregistrat de compania britanică a fost cu 30% mai mare decât anunţau analiştii. Evoluţia spectaculoasă se datorează operaţiunilor din Angola şi Norvegia, abia începute, precum şi unei performanţe notabile a punctelor de lucru din Trinidad, potrivit lui Peter Hutton, analist în cadrul RBC Capital Market, citat de „The New York Times”. 

„Aceste rezultate puternice din primul trimestru demonstrează progresul pe care-l face BP”, a declarat într-un comunicat Robert Dudley, directorul executiv al companiei. 

Principala dezamăgire înregistrată de companie în acest trimestru a fost o scădere de 18% a producţiei anuale în ceea ce priveşte piaţa americană, ceea ce reflectă eforturile continue ale companiei de a-şi revitaliza producţia de bază din această regiune, aceea rezultată din foratul la adâncime din Golful Mexic. Aceste operaţiuni ale BP nu au revenit niciodată la cote normale după dezastrul din 2010 de la platforma Deepwater Horizon. 

Acum, BP a rămas o companie mult mai mică decât era atunci când a avut loc explozia la această platformă, ceea ce a cauzat cel mai grav dezastru ecologic din istorie. 

De la începutul anului 2010, compania, redenumită din British Petroleum în BP, a vândut active în valoare de 65 de miliarde de dolari pentru a plăti costurile revărsării de ţiţei şi pentru a reorganiza compania. 

În primul trimestru al acestui an, producţia zilnică medie s-a ridicat la 2,3 milioane de barili, cu 5% mai mică faţă de aceeaşi perioadă din 2012. Totodată, acest nivel reprezintă aproximativ jumătate din media zilnică înregistrată de ExxonMobil, cea mai mare companie petrolieră din lume. 

În 2009, înainte de explozia de la platforma Deepwater Horizon din Golful Mexic, producţia zilnică medie a BP se ridica la patru milioane de barili, comparabilă cu cea înregistrată de Exxon. 

Diferenţa uriaşă de acum este un rezultat al vânzării de către BP a proiectului TNK-BP din Rusia către Rosneft pentru 12,5 miliarde de dolari şi acţiuni în valoare de 14 miliarde de euro în cadrul Rosneft, care a devenit în urma acestei achiziţii cea mai mare companie producătoare de petrol din lume. 

La sfârşitul anului trecut, BP, care a fost cândva cea mai mare companie din Marea Britanie, a pledat ”vinovat” la 14 capete de acuzare, doi dintre angajaţii ei au fost acuzaţi de omor prin imprudenţă şi va plăti o amendă de 4,5 miliarde de dolari. Este cea mai mare amendă penală dată vreodată, însă ecologiştii susţin că, având în vedere magnitudinea poluării şi anvergura operaţiunilor BP, suma echivalează cu o ”mustrare” pentru compania britanică.

BP, bună de plată pentru alte 61 de miliarde de dolari

Înţelegerea încheiată între reprezentanţii companiei britanice şi Departamentul pentru Justiţie al Statelor Unite nu acoperă însă procesele civile demarate de toţi cei care au fost afectaţi de scurgerea de ţiţei. Sumele cerute de aceştia se ridică la aproximativ 40 de miliarde de dolari. În prezent, reprezentanţii companiei negociază un pachet de despăgubiri în valoare de 7,8 miliarde de dolari cu un grup de reclamanţi.

Totodată, înţelegerea nu cuprinde penalităţile de până la 21 de miliarde de dolari pe care BP ar putea să le achite pentru daunele ecologice. Până acum, britanicii au plătit peste 42 de miliarde de dolari din cauza acestui dezastru. Operaţiunile de astupare a puţului şi de curăţare a apelor Golfului Mexic au costat aproximativ peste 32 de miliarde de dolari şi alte 10 miliarde de dolari au fost achitate către victime prin mai multe fonduri sau înţelegeri în afara tribunalelor.

Încă de la explozie, BP a început să vândă treptat active din întreaga lume, în valoare de zeci de miliarde de dolari, pentru a putea achita costurile dezastrului. La un moment dat s-a pus chiar problema divizării companiei pentru aa fi vândută pe bucăţi. BP a renunţat chiar la 50% din proiectul pe care îl are în Rusia prin TNK-BP, care reprezenta una dintre priorităţile companiei. Acţiunile companiei au fost afectate puternic de acţiunile în instanţă şi lovitura de imagine.

Explozia a marcat însă şi un punct de cotitură pentru industria de extracţiei a ţiţeiului. SUA şi Marea Britanie şi-au modificat leegislaţiile privind operaţiunile de forare la mare adâncime, spre nemulţumirea companiilor energetice care aveau în plan proiecte în valoare de zeci de miliarde de dolari pentru exploatarea zăcămintelor din regiunile de coastă.