Bonul pe bacşiş devine obligatoriu, nebuloasele rămân

Fiscalizarea bacşişului devine obligatorie, însă aplicarea măsurii în anumite domenii de activitate, cum ar fi livrările la domiciliu, rămâne problematică. Ministrul Teodorovici a încercat fără succes să ofere soluţii pentru aceste probleme, însă a capitulat spunând că „nu este prevedere legală care să acopere toate posibilele speţe, mai ales în cazul României“

Începând de vineri, 8 mai, angajaţii trebuie să emită bon fiscal pentru toate sumele primite drept bacşiş de la clienţi, însă legislaţia este neclară şi nu oferă soluţii de conformare taximetriştilor sau celor care efectuează livrări la domiciliu. 

Sumele încasate drept bacşiş vor fi impozitate cu 16%, se constituie ca venituri ale angajatului sau ale angajatorului, iar bonul fiscal eliberat la aceeaşi casă de marcat prin modificarea softului nu intră în sfera TVA. Unii agenţi economici, speriaţi de controalele derulate de inspectorii Direcţiei Antifraudă din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), au început să emită bonuri fiscale pentru bacşişul lăsat de clienţi încă de weekendul trecut.  

Inspectorii ANAF pot sancţiona dur nefiscalizarea bacşişului, însă aplicarea prevederilor legii este imposibil de pus în practică în unele cazuri. 

Bacşişul la domiciliu, misiune imposibilă

Jurnaliştii i-au semnalat ministrului Finanţelor, Eugen Teodorovici, faptul că fiscalizarea bacşişului pentru livrările la domiciliu este imposibil de pus în practică. „Dacă eu vreau să dau bacşiş băiatului care îmi aduce pizza, cum rezolv, domnule ministru?“, l-a întrebat un jurnalist pe ministru. „Dacă doriţi să lăsaţi un bacşiş, mergeţi la unitatea respectivă, iar acolo, pe casă, bate bonul fiscal, bacşişul respectiv, şi asta este. Sau cu taxiul, vreţi să mă întrebaţi şi de taxiuri, dacă mergeţi cu taxi?“, a răspunsul Teodorovici. 

Practic, soluţia oferită de ministru presupune deplasarea clientului până la sediul firmei pentru a oferi angajatului bacşiş şi, implicit, primirea de bon fiscal. Pentru că acest demers este, practic, greu de conceput, de vreme ce soliciţi un bun la domiciliu sau la birou tocmai pentru a nu te mai deplasa, rămâneau două variante: fie nu se mai oferă bacşiş, fie angajatul îl încasează ilegal, pe propria răspundere. 

Ulterior, ministrul Finanţelor a revenit cu precizări: „În acest caz, în care se livrează un bun la domiciliu, dacă dorim să lăsăm acel bacşiş, se bate pe casa de marcat când cel care a livrat ajunge la sediu. Nu merge nimeni acolo. Cel care livrează pizza are obligaţia legală ca atunci când se întoarce la sediu să bată pe casa de marcat acel bacşiş“. Numai că angajatul este obligat să emită şi să ofere bonul fiscal, chiar şi pe bacşiş, iar clientul este obligat să îl ceară. Ce se întâmplă însă cu bonul fiscal? Cum ajunge el la client? Se deplasează clientul pentru bon până la sediul firmei sau cel care a făcut livrarea mai face un drum până la client? Ministrul Teodorovici nu a oferit o soluţie în acest sens. Însă a făcut precizarea că „nu este prevedere legală care să acopere toate posibilele speţe, mai ales în cazul României“. 

Aşadar, până la noi lămuriri oferite de ministru, cu nebuloase în aplicarea prevederilor legii vor rămâne toţi cei care livrează bunuri la domiciliu sau cei care prestează servicii în afara sediilor unde sunt instalate casele de marcat – de la instalatori, angajaţi ai firmelor de curăţenie până la manichiuriste sau baby-sitteri. 

Problema taximetriştilor, ignorată

Taximetriştii, care taxează clienţii prin aparate speciale care calculează suma de plată în funcţie de tariful pe kilometru şi distanţa parcursă, sunt o categorie aparte. Aparatele de taxare folosite de taximetrişti nu au funcţia de a introduce suma oferită drept bacşiş pentru a elibera bon fiscal.

Teodorovici explica în urmă cu două săptămâni că, pentru călătoria cu taxi, aparatul de marcat va trebui modificat astfel încât acesta să emită, în afara bonului fiscal emis conform distanţei parcurse şi tarifului perceput pe kilometru, şi un bon fiscal pentru bacşiş.

Numai că experţii îl contrazic. „Actualele aparate nu sunt dirijabile, noi nu putem să scriem cifre pe bonuri, acestea se generează automat, în funcţie de rulajul roţii sau de staţionarea acesteia. Este imposibil să dăm bonuri separate, pentru că nici măcar nu există case de marcat cu asemenea funcţii“, declara, pentru „Adevărul“, Mihai Ghişă, preşedintele Asociaţiei Transportatorilor în regim de Taxi şi Închiriere (APTI). El a spus că va da o directivă în firma sa astfel încât să fie interzisă încasarea de bani suplimentari de la clienţi.

Registrul de bani personali, în vigoare

Pentru a verifica dacă sumele primite ca bacşiş de la clienţi sunt fiscalizate, Guvernul a introdus caietul de bani personali, obligatoriu şi el de vineri, 8 mai. În acest registru, fiecare angajat al unui operator ce utilizează casă de marcat este obligat să treacă în fiecare zi, înainte de începerea programului de lucru, sumele pe care le deţin asupra lor. 

Caietul de bani personali ar putea duce, la rândul său, la alte situaţii ciudate, cum ar fi cazul în care salariatul cheltuieşte deja o parte din banii săi în pauza de masă.

De altfel, bacşişul a devenit motiv de scandal şi s-a ajuns la măsura impozitării lui după ce o serie de patroni au acuzat Direcţia Antifraudă că le-a suspendat activitatea firmelor pentru sumele găsite suplimentar în casele de marcat. În timp ce Fiscul argumenta că aceste sume înseamnă evaziune fiscală, patronii spuneau că reprezintă bacşiş sau restul neridicat de clienţi.

Amenda dată pe nedrept nu se recuperează

Ordonanţa 8/2015, care legiferează impozitarea bacşişului, include şi prevederea potrivit căreia un agent economic are posibilitatea de a plăti de 10 ori amenda aplicată de inspectorii Antifraudă pentru a nu ţi se suspenda activitatea punctului de lucru în cazul depistării unor nereguli în gestiune. Numai că tot aici se arată că, în cazul în care, la solicitarea operatorului economic, instanţa de judecată anulează procesul-verbal de constatare a contravenţiei, suma se face venit la bugetul de stat şi nu se restituie, după cum arată consultantul Gabriel Biriş într-o postare pe Facebook. Pe scurt, amenda dată pe nedrept nu poate fi recuperată, ea ajunge la bugetul statului.