Boloş: Următoarea cerere de plată din PNRR va fi depusă în octombrie. În 2022 ar trebui să avem în conturi 10 miliarde de euro
0Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, a transmis, luni, la finalul reuniunii Comitetului pentru implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă care a avut loc la Palatul Victoria, că următoarea cerere de plată urmează să fie depusă în cursul lunii octombrie a acestui an, la Comisia Europeană, când România are de încasat suma de 3 miliarde de euro.
„Am avut şedinţa Comitetului Interministerial de Coordonare pentru Implementarea Planului Naţional de Redresare şi rezilienţă (PNRR) şi desigur am trecut în revistă ceea ce înseamnă depunerea cererii de plată numărul 1 de către România şi că este perioada în care Comisia Europeană e posibil să mai transmită observaţii sau clarificări la jaloanele care deja au fost îndeplinite. Reamintesc că România a avut un număr de 21 de jaloane ca obligaţie de îndeplinit până la sfârşitul anului 2021, iar din acest punct de vedere până la momentul la care se efectuează plata pentru cererea de rambursare Comisia Europeană mai are dreptul să solicite aceste clarificări pentru obţinerea de informaţii suplimentare. Aşadar, ministerele de linie vor rămâne în continuare în legătură cu noi, în calitate de reprezentant national, pentru a mai răspunde dacă va fi cazul la eventualele informaţii suplimentare pe care le poate solicita Comisia Europeană.”, a transmis Marcel Boloş.
Potrivit acestuia, tot în şedinţa de luni s-au analizat şi s-au prezentat primele măsuri de lansare a apelurilor de proiecte care sunt aferente implementării primelor proiecte din PNRR.
„Discutăm despre un număr de 58 de apeluri de proiecte cu o valoare de peste 13 miliarde de euro, deci 70% din valoarea PNRR urmează să fie implementat şi să fie organizate aceste apeluri de proiecte. Unele dintre ele s-au şi lansat şi s-a văzut procesul acesta de implementare, mai ales la Ministerul Dezvoltării Regionale unde apelurile de proiecte în ceea ce priveşte eficienţa energetică pentru blocurile de locuinţe, dar şi pentru clădirile publice au fost un real success, dar de asemenea urmează si celelalte Ministere de linie să îşi coordoneze activităţile astfel încât partea aceasta importantă de utilizare a banilor din PNRR să poate să fie dusă la bun sfârşit.”, a mai precizat ministrul.
Oficialul a transmis că în cadrul Comitetului Interministerial s-a discutat şi despre situaţia următoarei cereri de plată care urmează a fi depuasă în cursul lunii octombrie a acestui an când România are de încasat suma de 3 miliarde de euro.
„Aşadar, în conturile României, din PNRR, în cursul anului 2022, trebuie să avem suma de 10 miliarde de euro. Ar trebui să avem această sumă după depunerea cererii de plată numărul doi din cursul lunii octombrie. E un demers pe care îl facem cu regularitate pentru a ne asigura că la termenele pe care le avem fixate pentru depunerea cererilor de plată toate jaloanele sunt validate cu Comisia Europeană pentru că aşa cum am precizat de nenumărate ori, procesul de validare al jaloanelor poate să dureze până la efectuarea plăţilor către statul membru, respectiv până la data la care Comisia Europeană virează Banii în contul României . Din acest punct de vedere, Ministerele de linie, împreună cu noi în calitate de reprezentant national, dar şi sub preşedinţia domnului prim-ministru, asigurăm toate condiţiile necesare pentru ca jaloanele/ ţintele pe care le avem de îndeplinit poentru trimestrul unu şi doi din acest an să fie duse la bun sfârşit.”
Întrebat despre renegocierea PNRR pe capitolul irigaţii, ministrul a mai precizat:
„Orientările Comisiei pentru renegocierea PNRR au fost publicate în aceste zile. E un regulament pe care îl avem în această etapă în procedură de consultare şi de parcurgere a etapelor premărgătoare pentru a fi aprobat apoi de către Parlamentul European. Sigur că problema irigaţiilor şi până la urmă problema efectelor crizei războiul din Ucraina, generează şi această problemă legată de siguranţa alimentară. România nu este în situaţia în care are o astfel de problemă, cu privire la securitatea alimentară, ea are un potential agricol uriaş care poate fi valorificat dacă asigurăm investiţiile în infrastructură specifice, iar irigaţiile sunt o astfel de investiţie. Nu este doar securitatea alimentară privită prin prisma acestor investiţii în infrastructura de irigaţii, discutăm şi de alte tipuri de investiţii specifice cum ar fi cele legate de procesare, de sprijinul fermierilor, inclusiv de calificarea resurselor umane pe acest domeniu.”