Boloș: Posibilitatea să pierdem bani europeni ce ne sunt alocați nu e un miraj
0Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, susține că posibilitatea ca România să piardă bani europeni ce ne sunt alocați nu e un miraj, ținând cont de faptul că țara noastră rămâne subiectul unicei proceduri de deficit excesiv active la nivelul Uniunii Europene.
„Este o realitate: Execuția bugetară la cinci luni arată un deficit de 2,33% din PIB, 37 miliarde de lei. Tot o realitate este și că România rămâne subiectul unicei proceduri de deficit excesiv active la nivelul Uniunii Europene, demarată în anul 2020 în condițiile depășirii plafonului de 3 la sută din PIB prevăzut de Pactul de stabilitate și creștere. Iar de aici posibilitatea să pierdem bani europeni ce ne sunt alocați nu e un miraj.”, a transmis ministrul, vineri, pe pagina sa de Facebook.
Potrivit oficialului, acesta este punctul de plecare, care înseamnă riscuri pentru stabilitatea noastră fiscală, credibilitatea și sănătatea generală a economiei.
„Încă din prima zi am început să lucrez cu experții din minister la un plan de acțiune, pe care îl vom prezenta după ce va fi agreat la nivelul Coaliției de guvernare. Înainte de toate, ne concentrăm pe o serie de măsuri pentru a îmbunătăți colectarea veniturilor și a controla cheltuielile publice. Prin îmbunătățirea administrației fiscale, combaterea evaziunii și promovarea managementului eficient al cheltuielilor, ne propunem să creștem veniturile și să reducem cheltuielile inutile.”, explică Marcel Boloș.
Șeful de la Finanțe subliniază că, în acest context, reformele structurale sunt esențiale.
„România trebuie să urmărească activ reforme în diverse sectoare, inclusiv pe piața muncii, administrația publică și întreprinderile de stat. Aici avem reforma pensiilor speciale, reforma sistemului public de pensii, reforma privind guvernanța companiilor de stat și reforma salarizării bugetare, fără de care nu putem lua bani din PNRR. Trebuie să ne concentrăm pe crearea unui mediu de afaceri favorabil, încurajarea inovației și antreprenoriatului și atragerea investițiilor atât interne, cât și străine.”, arată ministrul.
Comform acestuia, gestionarea eficientă a datoriei publice este crucială în abordarea deficitului excesiv.
„Este nevoie de practici prudente de gestionare a datoriilor, cum ar fi optimizarea costurilor îndatorării, diversificarea surselor de finanțare și extinderea scadențelor datoriilor. Dacă dăm dovadă de responsabilitate fiscală, ne putem consolida credibilitatea în cadrul Uniunii Europene, ceea ce înseamnă acces la sprijin financiar suplimentar și noi oportunități de investiții.
În tot acest proces, așa cum precizează și BNR în raportul anual pe 2022, utilizarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență și prin cele două exerciții bugetare multianuale (ale căror perioade de absorbție se suprapun și în anul 2023) are o importanță majoră.
Cel mai bun exemplu este anul trecut, când investițiile în infrastructură, în cercetare și inovare și sprijinul pentru IMM-uri nu numai că au stimulat activitatea economică, dar au schimbat vieți de-a dreptul.”, a conchis Marcel Boloș.
Deficitul bugetar, adică diferența dintre venituri și cheltuieli, a crescut la 36,91 miliarde lei în primele cinci luni ale anului. Ca procent din Produsul Intern Brut, deficitul a ajuns la 2,32%, în creștere atât față de primele patru luni ale anului când se situa la 1,72% din PIB (27,35 miliarde lei), dar și față de primele cinci luni din 2022, când se situa la 1,57% din PIB (20,9 miliarde de lei).