Bogdan Chiriţoiu, şeful Consiliului Concurenţei: Modificările la legea energiei ar fi dus la scumpirea electricităţii pentru consumatori

Modificările la legea energiei aduse recent în Parlament ar fi putut cauza scumpirea electricităţii pentru consumatorii casnici şi industriali, întrucât ar fi permis subvenţionarea energiei scumpe pe seama celei ieftine, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, citat de Agerpres.ro.

Legea a fost modificată în urmă cu o lună în Parlament, dar preşedintele Klaus Iohannis a retrimis-o înapoi spre reexaminare.

„Nu pot spune dacă legea a fost retrimisă la Parlament în urma punctului nostru de vedere. Noi am transmis Preşedinţiei un punct de vedere în care spunem că textul este neclar, că se pretează cel puţin la o interpretare care ar permite o subvenţionare a energiei din surse mai scumpe pe seama energiei electrice produse mai ieftin, ceea ce ar fi dus la un preţ mai mare al electricităţii pentru consumatori, fie ei casnici sau industriali. În acelaşi timp, ar ridica probleme din punctul de vedere al ajutorului de stat. Este vorba de firme de stat, atât producătorii de energie mai scumpă, cât şi cei de energie mai ieftină. În acest sens, am primit şi o adresă din partea Comisiei Europene care ne atrăgea atenţia că vor să analizeze din punctul de vedere al ajutorului de stat aceste prevederi“, a spus Chiriţoiu, potrivit sursei citate.

El a menţionat că adresa Comisiei Europene a venit înainte ca preşedintele Klaus Iohannis să retrimită legea spre reexaminare în Parlament.

Contracte directe între producători

Principala modificare o constituie prevederea că producătorii pot încheia contracte între ei pentru a putea face export sau mixuri de energie pe care să le vândă pe piaţă internă. De exemplu, Complexul Energetic Oltenia ar putea să cumpere energie de la Hidroelectrica, iar apoi să o combine cu cea produsă pe cărbune în propriile unităţi şi să ofere astfel un pachet competitiv.

Prevederea se bate cap în cap cu o altă, care spune că producătorii sunt obligaţi să scoată la licitaţie pe bursă toată energia disponibilă.

Tarif de injecţie egal pentru toţi

O altă modificare vizează prevederea expresă că tariful de injecţie a electricităţii în sistemul energetic naţional va fi acelaşi pentru toate regiunile ţării. Acum tarifele sunt foarte mari în regiunea Olteniei, unde sunt concentrate termocentralele pe lignit ale Complexului Energetic Oltenia, dar şi hidrocentralele de la Porţile de Fier 1 şi 2.

Anterior, Consiliul Concurenţei a recomandat eliminarea tarifelor diferenţiate pe regiuni. Ideea originală a fost de stimulare a investiţiilor în Moldova şi Transilvania, unde nu există mari facilităţi de producere a energiei, însă Consiliul Concurenţei a descoperit că tariful mai mic nu a dus la realizarea de investiţii în energie în acele zone. Oficialii Complexului Energetic Oltenia s-au plâns de multe ori în ultimii ani din cauza faptului că sunt forţaţi să plătească mai mult.

Energie de rezervă

În fine, o altă modificare solicita producătorilor să menţină o rezervă de combustibil la un nivel suficient care să garanteze îndeplinirea obligaţiilor de producţie şi de furnizare a energiei electrice. Mai exact, producătorii pe bază de cărbune trebuie să aibă stocuri de cărbune, cei hidro trebuie să menţină o rezervă de apă, iar cei pe gaze să deţine cantităţi de gaze. Pe de altă parte, producătorii eolieni şi cei fotovoltaici nu pot avea „rezervă de vânt“ sau „rezervă de soare“, astfel că ar putea fi forţaţi să angajeze contracte de backup cu alţi producători de energie.

 Problema energiei de rezervă a apărut încă din 2008, de când a început promovarea energiilor regenerabile. Imediat după boom-ul din acest sector, Transelectrica – transportatorul naţional – a constatat că România nu poate echilibra decât maximum 3.000 MW instalaţi în centrale regenerabile.

De asemenea, producătorii clasici au criticat lipsa energiei de rezervă deoarece producătorii verzi sunt preluaţi cu prioritate în sistemul energetic, conform legislaţiei europene, însă acest lucru înseamnă că producătorii clasici sunt închişi de la reţea primii atunci când consumul este slab. Mai departe, acest lucru înseamnă costuri mari pentru producătorii de cărbune atunci când trebuie să închidă şi să pornească des grupurile termo mari, acestea funcţionând mult mai eficient în bandă.

Cum a argumentat Iohannis 

În cererea de reexaminare, preşedintele Klaus Iohannis a arătat că „Legea pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012 instituie măsuri legislative ce vizează producătorii de energie electrică. În opinia noastră, unele dintre prevederile legii menţionate sunt neclare şi, prin aceasta, pot genera o serie de consecinţe cu un potenţial efect negativ în domeniu, motiv pentru care se impune reexaminarea de către Parlament a actului normativ transmis la promulgare“.

Sindicaliştii, supăraţi

Pe de altă parte, la finele săptămânii trecute, sindicatele din cadrul Federaţiei Naţionale Mine Energie au transmis un comunicat de presă în care susţin că Preşedinţia a primit puncte de vedere eronate cu privire la această lege.

„Federaţia Naţională Mine Energie, federaţie sindicală reprezentativă la nivelul sectorului de activitate "Energie electrică, petrol şi gaze şi minerit energetic", solicită public instituţiilor ce asigură siguranţa naţională analizarea persoanelor care au transmis Preşidenţiei României puncte eronate de vedere privitoare la modificarea şi completarea Legii energiei şi a gazelor naturale nr. 123/2012“, se arată în comunicat.

Sindicatele susţin că legislaţia actuală avantajează producătorii de energie regenerabilă, care primesc subvenţii din partea consumatorilor. 

Iancu: modificările doar corectează discriminările mai vechi

La începutul lunii iulie, Iulian Iancu, preşedintele Comisiei de industrii şi servicii din Camera Deputaţilor, declara că modificările aduse legii energiei nu conferă un avantaj producătorilor mai scumpi, pe bază de cărbune, ci corectează tratamentul discriminatoriu la care erau supuşi aceştia până acum.

În schimb, furnizorii de energie electrică din România au acuzat că propunerile lor nu au fost luate în calcul şi că modificările aduse legii au ţinut cont de cerinţele unei singure companii. Aceasta ar fi Complexul Energetic Oltenia.

Tot la începutul lunii iulie, Laurenţiu Ciurel, fostul director general al Complexului Energetic Oltenia, declara, potrivit presei locale, că parlamentarii de Gorj şi sindicatele din sector au făcut presiuni în Parlament pentru ca aceste modificări legislative să fie adoptate.