BNR: România va reveni la nivelul din 2019 abia la jumătatea anului 2022

Viceguvernatorul BNR, Cristian Popa, a afirmat că banca centrală estimează o creştere economică între 3 şi 4% pentru acest an, economia România putând reveni la nivelul din 2019 abia la jumătatea anului 2022.

Incertitudinile sunt mari. Una dintre ele fiind modul în care va arăta bugetul pe 2021.

"Sperăm să fie cât mai realist. O corecţie de două puncte este o mare provocare în contextul acestui an [scădere de la un deficit bugetar de 9% la finalul anului 2020, la unul de 7% în acest an, potrivit promisiunilor guvernului]. 

Prognoza noastră de creştere este de 1,4%, probabil e cea mai pesimistă din prognozele cu care se lucrează", a declarat Florian Libocor la o conferinţă pe tema previziunilor economice pentru acest an, scrie economica.net.

El a atenţionat că oamenii ar trebui să se uite la ce zic mai mulţi economişti, pentru că fiecare îşi face calculele după semnalele pe care le vede în economie şi e posibil ca unii dintre ei să vadă riscuri pe care alţii nu le văd. În aceeaşi conferinţă, viceguvernatorul BNR Cristian Popa a precizat că banca centrală nu are o previziune atât de sumbră precum a economistului BRD.

"BNR a păstrat politica monetară oarecum stimulativă, dar nu a exagerat. Am fost atenţi la curs şi avem cel mai stabil curs din zonă. Vedem un mediu benign. Inflaţia o vedem sub ţinta de 2,5%. Inflaţia CORE2 va coborî şi ea sub 2,5%. A scăzut continuu. A fost 4%, a coborât la 3% şi va continua să scadă. Avem Outgap negativ, economia funcţionează sub potenţial, până în 2022. Ne aşteptăm la o revenire moderată. 2022 va fi anul în care vom recupera pierderile din 2020. Economia va reveni la nivelul din 2019 la mijlocul anului viitor. Creşterea o vedem între 3% şi 4%. Ceva mai optimistă decât a domnului Libocor", a spus Popa.

Principalul risc pe care oficialul BNR îl vede coincide cu cel al economistului băncii BRD şi este legat de bugetul naţional, aflat în dezbatere între autorităţile centrale chiar în aceste momente. "Consolidarea bugetară, scăderea deficitului la 7% nu e uşoară. Vorbim de un deficit structural, şi în vest au crescut deficitele, dar fost deficite generate de cheltuielile cu pandemia. Un factor de risc este bugetul. Se vede seriozitate din partea guvernanţilor şi sperăm să menţină această gradualitate a reducerii", a spus Popa.