BNR nu incurajeaza revenirea dobanzilor inalte la depozite

In ultimele 12 luni, economisirea in lei a crescut cu 30%, iar cea in valuta cu numai 15-16%, principala cauza a acestui decalaj fiind diferenta sensibila de dobanda. "Tendintele din ultimele doua

In ultimele 12 luni, economisirea in lei a crescut cu 30%, iar cea in valuta cu numai 15-16%, principala cauza a acestui decalaj fiind diferenta sensibila de dobanda. "Tendintele din ultimele doua luni ar putea sa arate insa pe viitor o inversare a situatiei", anticipa, ieri, guvernatorul Mugur Isarescu. Intrebarea care se pune este: pana unde sa scada dobanda spre a nu omori economisirea? "Ne-am oprit cu reducerea dobanzii de interventie. Observam o diminuare a ratei economisirii, dar nu si a ritmului acesteia", a adaugat Isarescu, subliniind ca scaderea drastica a dobanzilor a condus la ceea ce era de asteptat - faptul ca nu se prea mai economiseste astazi in Romania. Spre a echilibra situatia, "a sosit momentul sa scada dobanda la credite; bancile nu vor avea incotro", puncteaza guvernatorul. Viitorul pentru banci in materie de profit va fi "marje inguste si volume mari de operatiuni". In anii 2002 si 2003, dobanzile interne in lei au mers "cam rapid in jos"; in prezent, economisirea in lei s-a dus puternic in jos, dupa ce castigase teren anul trecut vizavi de cea in valuta. In 2004, economisirea in lei a fost incurajata de masurile de majorare a dobanzilor luate de BNR si propagate in sistemul bancar. Desi unii analisti sunt de parere ca in a doua parte a anului am putea asista la o revenire a dobanzilor la economisirea in lei, BNR nu incurajeaza o astfel de ipoteza. Mai mult, guvernatorul declara ieri ca "vrem sa grabim inchiderea procesului de liberalizare a contului de capital si atunci dobanzile vor intra in concurenta cu cele din Uniunea Europeana", care sunt de ordinul a 2-3% pe an.
Explicatii neconvingatoare ale bancherilor
Se poate constata cu usurinta diferenta de 7-8 puncte procentuale intre dobanda practicata de banci la credite si cea la depozitele in lei. "Bancile trebuie sa acopere costul fondurilor pentru finantare (intrucat nu putem miza pe sumele din contul curent), costul extrem de mare al numerarului, care va creste sensibil o data cu denominarea", explica Radu Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor. In acelasi timp, 2,5% din totalul depozitelor atrase de banci reprezinta contributia acestora la Fondul de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar pentru a acoperi astfel factura de "curatare" de uscaturi a intregului sistem bancar romanesc. Bancile invoca in acelasi timp costurile cu rezerva minima obligatorie, considerata foarte mare mai ales la lei, cu provizioanele pentru acoperirea riscului de creditare. "La clientii corporate, riscul este din ce in ce mai mic, la IMM-uri si populatie e unul ridicat, la clientii persoane fizice fiind necesara in acelasi timp asigurarea portofoliului", explica Ghetea. In stabilirea dobanzilor, bancile tin cont, deopotriva, de nivelul inflatiei si de semnalul dat de BNR. "Desi dobanda de interventie a BNR e de 12,5%, cea reala e de 6-7%", arata Dan Pascariu, presedintele HVB Bank Romania. Cererea si oferta de bani, cuplata cu politica monetara, "vor valida pe viitor nivelul dobanzilor", anticipeaza acesta.