BNR a prezentat riscurile pe piaţa imobiliară în contextul pandemiei

Pandemia COVID-19 a avut un impact vizibil asupra pieţei imobiliare, însă, spre deosebire de episoadele anterioare de criză, nu se aşteaptă efecte negative pe scară largă la nivelul sectorului imobiliar, potrivit BNR.

La începutul anului 2020, piaţa imobiliară (atât segmentul rezidenţial, cât şi cel comercial) se aflau în faza de expansiune a ciclului. Criza indusă de pandemia COVID-19 a determinat oprirea acestei mişcări ciclice, ambele segmente ale pieţei înregistrând contracţii importante ale activităţii, potrivit raportului BNR pe 2020.

Aceste evoluţii au modificat riscurile la adresa stabilităţii financiare, pe de o parte, reducând presiunile de supraapreciere a preţurilor imobiliare (cele rezidenţiale şi-au redus ritmul de creştere la 2,3 la sută în T3 2020, în termeni nominali, respectiv la 0,6 la sută în termeni reali), dar, pe de altă parte, majorând riscurile de lichiditate şi solvabilitate pentru firmele din sectoarele construcţii şi imobiliar pe fondul decalajelor dintre ofertă şi cerere pe anumite sub-segmente, pieţele intrând în faza de contracţie a ciclului economic.

Activitatea pieţei imobiliare s-a redus semnificativ pe perioada stării de urgenţă, principalul factor determinant fiind contracţia cererii, dar există semnale privind revenirea acesteia în perioada următoare.

Astfel, tranzacţiile de imobile rezidenţiale s-au redus în perioada martie-aprilie 2020 cu aproximativ 20 la sută faţă de primele două luni ale anului şi cu peste 15 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, conform datelor ANCPI privind tranzacţiile de locuinţe individuale.

Lucrările de construcţii rezidenţiale au continuat, însă, în ritm susţinut pe perioada pandemiei. În ceea ce priveşte sectorul imobiliar comercial, segmentul spaţiilor comerciale a fost afectat de pandemia COVID-19, activitatea centrelor comerciale fiind redusă substanţial pentru mai bine de trei luni.

Necesitatea izolării, determinată de răspândirea virusului SARS-CoV-2, a avut un impact important şi asupra activităţii de închiriere a spaţiilor de birouri, mulţi angajatori instituind politica de telemuncă. Rata de neocupare a spaţiilor de birouri din Bucureşti la sfârşitul celui de-al treilea trimestru al anului 2020 s-a situat la nivelul de 12,2 la sută13, în creştere cu 2 puncte procentuale faţă de valoarea înregistrată la jumătatea aceluiaşi an.

În contrast, rata de neocupare a spaţiilor industriale a înregistrat valoarea de 6,6 la sută la nivel naţional şi 8 la sută în municipiul Bucureşti, constatându-se menţinerea tendinţei de îmbunătăţire începută la jumătatea anului 2019.

Incertitudinile care caracterizează evoluţiile economice în prezent, atât din România, cât şi pe plan european şi global, pot afecta funcţionarea pieţei imobiliare. Măsurile macroprudenţiale implementate recent au contribuit la o schimbare a structurii portofoliului de credite de natură să diminueze probabilitatea de nerambursare a celor nou-acordate şi să îmbunătăţească capacitatea debitorilor de a-şi rambursa datoriile. Însă, gradul mare de opacitate al pieţei, în special pe segmentul imobiliar comercial, îngreunează evaluarea riscurilor dinspre această piaţă.

Investiţiile în piaţa imobiliară sunt de natură a genera riscuri importante asupra economiei. În cazul segmentului imobiliar comercial, acesta este caracterizat de valori mari, cu un grad de lichiditate şi transparenţă redus, număr mic de investitori, majoritar străini (85 la sută din volumul tranzacţiilor în anul 2020).

Potrivit BNR, modificările comportamentelor de consum şi de muncă determinate de pandemia COVID-19 pot genera schimbări structurale importante. De asemenea, preocupările tot mai mari privind impactul asupra mediului înconjurător conduc la o orientare tot mai pronunţată a investiţiilor din piaţa imobiliară către proiecte sustenabile din punct de vedere al mediului.