BNR a pierdut 406 milioane de euro din prăbuşirea cotaţiei aurului. Cine sau ce a provocat prăbuşirea aurului în lume

Preţul metalului preţios a scăzut cu 13% în ultimele două săptămâni şi, din această cauză, valoarea rezervelor de aur deţinute de băncile centrale a scăzut cu echivalentul a 560 de miliarde de dolari.

Aurul a continuat să se ieftinească săptămâna trecută, după ce temerile privind agravarea crizei din zona euro au cauzat un adevărat exod al investitorilor, care au vândut masiv aur şi participaţiile deţinute în cadrul companiilor miniere sau care au operaţiuni legate de metalul preţios. Preţul aurului a atins cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani, iar fuga investitorilor a cauzat cel mai abrut declin al cotaţiilor metalului preţios din ultimele trei decenii.
Băncile centrale sunt printre cei mai mari deţinători de aur la nivel mondial şi au devenit acum şi unii dintre cei mai mari perdanţi din cauza prăbuşirii cotaţiilor metalului preţios.

Cădere abruptă după 12 ani de creştere

Valoarea rezervelor de aur deţinute de acestea a devenit brusc mai scăzută, pierzând mai exact echivalentul a 560 de miliarde de dolari, potrivit datelor agregate de agenţia de ştiri Bloomberg. Băncile centrale şi-au consolidat sistematic rezervele de aur în ultimii ani, metalul fiind considerat cel mai sigur plasament în faţa volatilităţii cursurilor de schimb. În prezent, instituţiile controlează aproximativ 19% din aurul existent la nivel mondial, adică aproximativ 31.694,8 tone, potrivit datelor World Gold Council – asociaţie ce reuneşte cele mai mari companii producătoare de aur din lume.
În ceea ce-i priveşte pe investitorii privaţi, cea mai dură lovitură ar fi încasat-o miliardarul John Paulson, unul dintre cei mai entuziaşti adepţi ai investiţiilor în aur.
După ce a înregistrat scumpiri constante în ultimii 12 ani, devenind cea mai sigură investiţie şi, în special în ultimii doi ani, una dintre cele mai profitabile, aurul este acum cu 30% mai ieftin decât era la nivelul maxim istoric, atins în septembrie 2011. Dacă atunci preţul unei uncii de aur urcase la 1.923,7 dolari, acum acesta a scăzut de la peste 1.500 de dolari la puţin peste 1.300 de dolari în doar o săptămână. La finalul săptămânii trecute, cotaţiile se stabilizaseră în jurul valorii de 1.370 de dolari pe uncie.
Ieftinirea aurului s-a înregistrat pe fondul informaţiilor conform cărora Ciprul va vinde o parte din rezerva de aur pentru a face rost de bani, dar şi din cauza evoluţiei economice dezamăgitoare a Chinei. Între timp, guvernanţii ciprioţi au confirmat că iau în calcul vânzarea unei părţi în valoare de 400 de milioane de dolari din rezerva de aur.

Wall Street se teme de o nouă „balenă“

Chiar şi aşa, căderea abruptă  a cotaţiilor a iscat zvonuri privind existenţa unui „jucător-balenă“ – un investitor care controlează o cotă ridicată din piaţă şi care, astfel, poate influenţa evoluţia acesteia. În ce priveşte aurul, există voci care acuză că un astfel de jucător-balenă a declanşat căderea pieţei pentru a face speculă prin tranzacţii rapide. „Atunci când vedem astfel de volume de aur (tranzacţionate – n.r.), este practic evident că există un vânzător de mari proporţii în piaţă care-i eclipsează pe toţi cumpărătorii“, a explicat pentru CNBC Tim Freeman, partener în cadrul companiei de investiţii Elevation Partners.
Oricare ar fi cauzele, ieftinirea masivă a aurului prevesteşte o perioadă grea pentru economia mondială, sunt de acord analiştii. Declinul este o dovadă clară a faptului că politicile marilor bănci centrale de a tipări şi injecta bani în pieţe nu au avut efectul scontat şi nu au creat o cerere robustă, se arată într-o analiză Reuters.

BNR: minus de 406 milioane de euro

Nici Banca Naţională a României (BNR) nu a scăpat de efectele ieftinirii aurului. De mai mulţi ani, rezerva sa se menţine la greutatea totală de 103,7 tone, însă valoarea acesteia fluctuează în funcţie de cotaţiile internaţionale. La 31 martie, potrivit ultimei raportări a băncii centrale de la Bucureşti, valoarea rezervei de aur era de 4,178 miliarde de euro. Această cotaţie este cu 406 milioane de euro mai joasă decât cea înregistrată în urmă cu şase luni. La 30 septembrie 2012, rezerva de aur a BNR valora 4,584 miliarde de euro, pentru că şi cotaţiile din toamna trecută erau maxime, trecând de 44 de euro pe gram.
În schimb, faţă de aceeaşi perioadă din anul trecut, în această primăvară cotaţiile sunt ceva mai mari. La 31 martie 2012, rezerva de aur a BNR valora puţin peste patru miliarde de euro, pentru ca în iunie să urce la 4,1 miliarde. După vârful din septembrie, valoarea rezervei BNR a coborât la 4,2miliarde de euro în decembrie 2012. Situaţia rezervei de aur pe luna aprilie, ca şi a rezervei valutare per ansamblu, va fi comunicată de BNR la data de 2 mai. * Dan Străuţ