BNR a menținut dobânda cheie. Estimări privind inflația și creșterea economică

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis luni să menţină rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,5% pe an, a anunţat banca centrală.

De asemenea, CA al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an şi păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Banca centrală a decis anul trecut, în două rânduri, scăderea ratei dobânzii cheie, în luna iulie, de la 7% pe an la 6,75% pe an, şi în luna august la 6,5% pe an. Dobânda cheie era nemodificată din luna ianuarie 2023.

Creștere economică încetinește

Cele mai recente date și analize indică o încetinire pronunțată a creșterii în termeni trimestriali a economiei în trimestrul I 2025, implicând o dinamică anuală a PIB relativ similară celei din trimestrul precedent, în condițiile unor evoluții divergente la nivelul componentelor cererii agregate și al sectoarelor majore, arată BNR.

Astfel, în luna ianuarie 2025, vânzările cu amă­nuntul și-au diminuat semnificativ ritmul de creștere anuală, iar serviciile prestate populației au scăzut ușor față de perioada similară a anului trecut, în timp ce dinamica anuală a volumului lucrărilor de construcții a consemnat un amplu salt, urcând mult în teritoriul pozitiv, în principal ca urmare a inflexiunilor majore produse pe segmentul rezidențial și pe cel al construcțiilor inginerești. Producția industrială a suferit însă o contracție în termeni anuali, iar variația anuală a exporturilor de bunuri și servicii a înregistrat o creștere sensibil mai modestă în raport cu trimestrul IV 2024 decât cea evidențiată în cazul importurilor, astfel încât decalajul negativ dintre acestea s-a mărit semnificativ. Drept urmare, deficitul comercial și-a accelerat puternic creșterea în termeni anuali în luna ianuarie 2025 comparativ cu trimestrul IV 2024, însă deficitul de cont curent și-a temperat-o considerabil, sub impactul intrărilor mari de fonduri europene de natura subvențiilor.

Inflația rămâne fluctuantă

Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației va rămâne fluctuantă în semestrul I 2025, continuând să se reducă în martie, pe o traiectorie mai ridicată decât cea evidențiată în prognoza pe termen mediu din februarie 2025, și urmând să consemneze în trimestrul II o creștere moderată, relativ în linie cu previziunile precedente, sub impactul efectelor de bază nefavorabile asociate evoluțiilor prețurilor energiei și alimentelor din perioada similară a anului precedent.

Incertitudini și riscuri crescute decurg din evoluția viitoare a prețurilor energiei și alimentelor, inclusiv în contextul legislației în domeniu, dar și din măsurile de politică comercială adoptate de state dezvoltate, cu potențial impact asupra cotațiilor materiilor prime, precum și asupra prețurilor internaționale ale unor bunuri intermediare și finale.

Incertitudini mari sunt asociate conduitei viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, date fiind, pe de o parte, impactul prezumat al măsurilor fiscal-bugetare corective implementate sau adoptate până acum, precum și execuția bugetară din primele două luni ale anului, iar, pe de altă parte, cerința consolidării bugetare în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, precum și cu procedura de deficit excesiv. O sursă de incertitudini și riscuri rămân și condițiile de pe piața muncii și ritmul creșterii salariilor din economie.

Îngrijorări privind mediul economic internațional

Incertitudini și riscuri crescute la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, provin din mediul extern, în condițiile prelungirii războiului din Ucraina și situația din Orientul Mijlociu, dar mai cu seamă în contextul politicii comerciale a administrației americane și al măsurilor adoptate ca răspuns de către alte state, de natură să afecteze mersul economiei globale și al comerțului internațional. Totodată, absorbția și utilizarea fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte. Ele sunt însă esențiale pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a efectelor contracționiste ale conflictelor geopolitice și ale consolidării bugetare.

Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.

Membrii Consiliului de administrație ai BNR și-au exprimat îngrijorarea față de deteriorarea mediului economic internațional.