BNR menține dobânda cheie la 6,5%, dar avertizează asupra riscurilor la care se expune România
0BNR a menținut dobânda cheie la 6,5% pe an și a emis o serie de estimări privind inflația și riscurile la care se expune România în contextul conduitei viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri.

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în ședința din 15 ianuarie 2025, a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an, potrivit unui comunicat.
De asemenea, BNR a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an si menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Rata anuală a inflației a crescut în ultimele trei luni ale anului 2024 mai mult decât s-a anticipat, urcând în decembrie la 5,14 la sută, de la 4,62 la sută în septembrie. Avansul față de finele trimestrului III a fost antrenat în principal de scumpirea combustibililor – prioritar ca efect al aprecierii semnificative a dolarului SUA pe piața financiară internațională -, și într-o mică măsură de noile majorări consemnate de prețurile alimentelor, pe fondul secetei severe din vara anului 2024 și al măririi cotațiilor unor mărfuri.
Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) a crescut în decembrie la 5,5 la sută, de la 4,8 la sută în septembrie 2024. Rata medie anuală a inflației IPC s‑a redus însă la 5,6 la sută în decembrie, de la 6,1 la sută în septembrie 2024. La rândul ei, rata medie anuală a inflației calculată pe baza IAPC a scăzut în decembrie 2024 la 5,8 la sută, de la 6,4 la sută în septembrie.
Activitatea economică a stagnat
Activitatea economică a stagnat în trimestrul III 2024, după ce a crescut cu 0,1 la sută în precedentele trei luni (variație trimestrială), evoluție ce face probabilă o restrângere a excedentului de cerere agregată și în acest interval.
Față de aceeași perioadă a anului trecut, avansul PIB s-a mărit la 1,2 la sută în trimestrul III 2024, de la 0,9 la sută în trimestrul precedent. Creșterea în termeni anuali a consumului gospodăriilor populației a rămas alertă în acest interval, deși a încetinit în raport cu trimestrul II, în timp ce dinamica anuală a formării brute de capital fix și-a prelungit descreșterea relativ abruptă, atingând un minim al ultimelor 9 trimestre.
Evoluția exportului net și-a redus însă considerabil impactul contracționist în trimestrul III 2024, pe fondul scăderii relativ mai pronunțate a variației anuale a volumului importurilor de bunuri și servicii, care a rămas totuși în teritoriul pozitiv. Drept urmare, deficitul comercial, precum și cel de cont curent și-au temperat semnificativ creșterea anuală în raport cu trimestrul precedent.
Cele mai recente date și analize indică o creștere moderată a economiei în termeni trimestriali în trimestrul IV 2024, în linie cu previziunile precedente, dar și evoluții mixte ale principalelor componente ale cererii agregate și ale sectoarelor majore față de perioada similară a anului anterior.
Inflația va scădea mai rapid în 2025
Noile evaluări reconfirmă perspectiva scăderii ratei anuale a inflației în primele trei luni ale anului curent, dar pe o traiectorie mai ridicată decât cea anticipată anterior.
Descreșterea va fi antrenată în principal de efecte de bază consistente și de decelerarea creșterii prețurilor importurilor, dar în contextul persistenței efectelor de sens opus exercitate asupra dinamicii prețurilor alimentelor și energiei de condițiile meteorologice nefavorabile din 2024 și de majorarea cotațiilor unor mărfuri, precum și de creșterea consumului de energie în lunile de iarnă.
Incertitudini și riscuri crescute
Incertitudini și riscuri însemnate decurg din conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, în condițiile implementării din debutul acestui an a pachetului de măsuri fiscal-bugetare aprobat recent în scopul consolidării bugetare în contextul Planului bugetar-structural național pe termen mediu convenit cu Comisia Europeană și al procedurii de deficit excesiv. O sursă de incertitudini și riscuri rămân însă și condițiile de pe piața muncii și dinamica salariilor din economie. Totodată, incertitudini semnificative continuă să fie asociate evoluției prețurilor energiei și alimentelor, precum și traiectoriei viitoare a cotației țițeiului, pe fondul tensiunilor geopolitice.
Incertitudini și riscuri crescute la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, generează războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu, precum și evoluțiile economice din Europa și de pe plan global, în contextul escaladării tensiunilor geopolitice. Totodată, absorbția și utilizarea fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte. Ele sunt însă esențiale pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a efectelor contracționiste ale conflictelor geopolitice.