Bloomberg: Economiile est-europene riscă să rămână fără credite

Economiile est-europene riscă să rămână fără creditare dacă băncile occidentale ar trebui să se concentreze pe propria recapitalizare, ceea ce va face dificilă finanţarea diviziilor din regiune, potrivit analiştilor citaţi de Bloomberg.

Cum băncile occidentale precum UniCredit şi Erste Group Bank deţin circa trei sferturi din industria bancară din regiune, este probabil ca diviziile locale să primească un sprijin mai mic, "cu impact asupra creşterii creditării", estimează Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).

Instituţiile de credit care au finanţat boom-ul economic est-european înainte de criza financiară din 2008 sunt deja strâmtorate de înrăutăţirea calităţii portofoliilor de împrumuturi şi încetinirea creşterii economice.

Regiunea a fost cel mai grav afectată, la nivel mondial, după prăbuşirea băncii americane Lehman Brothers în urmă cu trei ani şi este în pericol să aibă aceeaşi soartă, odată cu extinderea problemelor din zona euro.

Băncile europene trebuie ca, până pe 30 iunie 2012, să ajungă o rată de adecvare a capitalului de 9%, după evaluarea în scădere a deţinerilor de obligaţiuni suverane, au decis miercuri seară liderii din UE. În acest scop, ar putea fi nevoie de capital suplimentar de până la 106 miliarde de euro, potrivit Autorităţii Bancare Europene (ABE).

Planul de recapitalizare a băncilor europene include şi o clauză de menţinere a expunerii instituţiilor financiare pe toate subsidiarele din statele membre. Majorarea ratei de adecvare a capitalului ar putea determina instituţiile de credit să îşi restrângă balanţele contabile, consideră analistul Barclays Capital, scrie Mediafax.

Creşterea creditării este de sub 10% în tot fostul bloc comunist, la mai puţin de o treime faţă de ritmul din 2007-2008, conform datelor FMI.

OTP Bank, cea mai mare bancă ungară, anticipează că împrumuturile către companiile din Ungaria vor stagna sau vor scădea anul viitor, din cauza deficitului de capital de la unele bănci concurente, a declarat directorul general Laszlo Wolf. "Este o iluzie să crezi că dacă o bancă este deţinută de o companie-mamă străină are un capital solid şi proprietarul său este bine capitalizat", a spus Wolf într-un interviu.

Fluxul de capital care intră în Ungaria va fi suficient pentru "a acoperi un necesar minim de activităţi", ţara fiind în dezavantaj din cauza taxei speciale aplicate băncilor, a declarat miercuri Ferenc Szabo, director general adjunct la divizia ungară a băncii austriece Raiffeisen Bank International.

Majoritatea băncilor active în estul Europei deţin cantităţi limitate de obligaţiuni ale Greciei, dar analiştii anticipează că UniCredit, Erste şi Raiffeisen vor fi între băncile nevoite să îşi majoreze capitalul pentru a respecta cerinţa privind rata de adecvare a capitalului. Băncile occidentale trebuie să îşi reconsidere modelul de afaceri din Europa de Est şi să acopere mai mult din împrumuturi prin depozite locale, ceea ce va încetini creditarea.

Erste şi UniCredit au anunţat deja că vor încerca să reducă dependenţa de finanţarea din străinătate, la diviziile lor.

Erste, a doua mare bancă din Europa de Est după UniCredit, a anunţat pe 10 octombrie că va înregistra o pierdere de 800 de milioane de euro în acest an după revizuiri în scădere ale activelor şi provizioane de 1,6 miliarde de euro. Banca s-a angajat totodată să majoreze capitalul diviziilor din România şi Ungaria.

În Europa de Est, pieţele financiare sunt mai puţin dezvoltate şi creşterea economică este mai rapidă decât în Vest, astfel încât băncile care au investit cel mai mult vor fi reticente să se retragă, consideră Jerome Booth, care contribuie la administrarea unor active de 47 de miliarde de dolari pe pieţele emergente, la compania Ashmore Investment Management din Londra.

UniCredit Bank Austria, care coordonează activităţile grupului italian în Europa de Est, cu excepţia Poloniei, "încearcă să se concentreze mai mult pe finanţare locală", a declarat săptămâna trecută directorul general Willibald Cernko.

Băncile străine "vor continua să evite riscurile"", a declarat Timothy Ash, directorul departamentului de cercetări al Royal Bank of Scotland Group în Londra.

Consecinţele ar putea fi "scăderea creditării, respectiv creştere şi redresare economică lentă", a spus Ash.