Biofarm nu declară pierderi din investiţiile bursiere

Chiar dacă SIF-urile au scăzut dramatic, BIO raportează profit la şase luni După ce a cumpărat, la finalul lui 2007, acţiuni ale SIF Oltenia, SIF Moldova şi SIF Banat-Crişana în

Chiar dacă SIF-urile au scăzut dramatic, BIO raportează profit la şase luni

După ce a cumpărat, la finalul lui 2007, acţiuni ale SIF Oltenia, SIF Moldova şi SIF Banat-Crişana în valoare de peste 32 milioane lei, compania raportează un profit financiar de 1,2 milioane lei la 30 iunie.

Compania a realizat în ultimul trimestru din 2007 o majorare de capital de peste 39 milioane lei, cu aport în numerar. Cu excepţia AVAS, care a primit acţiuni în valoare de 4,33 milioane lei pentru un teren care a intrat în patrimoniul Biofarm, ceilalţi acţionari au adus 34,74 milioane lei.

Fondurile aveau ca obiectiv dezvoltarea companiei, mai ales prin achiziţia unor companii străine de profil prin care să completeze gama Biofarm şi să câştige accesul pe noi pieţe.

Principalele ţinte ale Biofarm erau două companii de dimensiuni mai mici, cu o gamă complementară de produse, una din Ungaria, cealaltă din Ucraina. Cum negocierile erau departe de a se finaliza, acţionarii au decis să folosescă sumele pe termen scurt pentru investiţii pe piaţa de capital.

Investiţia principală a fost cumpărarea de acţiuni SIF, respectiv la principalii acţionari ai companiei: SIF Oltenia (16,42%), SIF Banat Crişana (11,51%) şi SIF Moldova (11,46%). Alocarea portofoliului pare să fi ţinut seama de deţinerile celor trei emitenţi, astfel că aproximativ jumătate din bani au fost direcţionaţi către SIF5, iar câte un sfert către celelalte două SIF-uri, cu un uşor avantaj pentru SIF2.

Dacă realizăm un calcul simplu, pornind de la rapoartele BIO cu privire la achiziţionarea titlurilor SIF, la 30 iunie 2007, portofoliul de peste 32 milioane lei investit în SIF-uri valora numai 19 milioane lei, adică mai puţin cu 40%. Pierderea ar fi trebuit consemnată la capitolul cheltuieli financiare, dar se pare că Biofarm a decis să realizeze această reevaluare la 31 decembrie.

De la 30 iunie însă, SIF-urile au mai pierdut teren la BVB, valoarea portofoliului Biofarm scăzând la 15 milioane lei, adică mai puţin de jumătate din investiţia iniţială.

Investiţiile bursiere, o discuţie mai veche

Decizia de a investi la BVB banii obţinuţi prin majorări de capital nu este chiar o noutate între emitenţii autohtoni. S-a discutat recent despre câteva astfel de cazuri, printre care regăsim Altur, Celule Electrice sau Mecanica Roteş.

Adepţii acestei măsuri au susţinut că sunt companii cu o activitate mai puţin profitabilă şi astfel se creează un nou centru de profit. Cei mai mulţi au criticat însă aceste politici de investiţii deoarece se induce un grad de risc suplimentar, inutil în activitatea companiilor, acestea nefiind fonduri de investiţii, ci societăţi cu specific productiv.

Chiar dacă situaţiile nu sunt chiar comparabile, unele dintre critici se pot aduce în cazul Biofarm, precum şi altor companii care au investit o parte din disponibilităţile temporare în acţiuni.

În plus, Biofarm, THR Marea Neagră sau Turism Felix au investit pe piaţa de capital în titlurile emise de acţionarii săi principali, ceea ce ridică o problemă privind un posibil conflict de interese, chiar dacă aceste operaţiuni sunt legale.

Este evident că astfel Biofarm şi-a asumat un risc pe care nu l-a putut controla, din cauza lipsei de expertiză în acest domeniu. De aceea devin extrem de întemeiate criticile pentru aceste tipuri de operaţiuni. Piaţa de capital prezintă un risc deosebit şi companiile nu ar trebui să apeleze la acest tip de instrumente de investire.

Compania şi perspective

Biofarm deţine o cotă de piaţă de aproximativ 1,5%, diminuată însă faţă de anii anteriori. Societatea este singurul producător de capsule gelatinoase moi din România, unul din principalii producători de tablete şi liderul pieţei româneşti de siropuri şi soluţii (aprox. 15% din piaţă, incluzând importurile). Cu un portofoliu de peste 70 de produse farmaceutice, avantajele companiei sunt preţurile accesibile şi compoziţiile adaptate ariilor terapeutice specifice, Biofarm se axează pe segmentul medicamentelor eliberate fără prescripţie medicală, care reprezintă 75%-80% din vânzări.

Biofarm concurează atât cu firme româneşti precum Antibiotice Iaşi (ATB), Zentiva (Sicomed - SCD) şi Terapia Ranbaxy cât şi cu firme străine (Pfizer, Novartis, Hoffmann La Roche, Sanofi-Aventis, GlaxoSmithKline etc).

În afară de piaţa autohtonă, pe care Biofarm vinde 90% dintre produsele sale, compania mai este prezentă şi în câteva ţări ex-sovietice, precum Rusia, Azerbaidjan, Moldova şi Belarus, la care se adaugă Bulgaria. Recent, Biofarm a intrat şi pe piaţa din Ucraina, participând cu 50% la înfiinţarea unei companii de distribuţie a medicamentelor.

Piaţa farmaceutică a înregistrat anul trecut o creştere de 11,2%, până la 1,8 mld. euro, iar în primul trimestru din 2008 raporta o evoluţie de doar 6,1%. Piaţa a consemnat însă o revenire a ratei de creştere la sfârşitul lunii iunie la 8,4%.

Motorul de creştere al pieţei a venit din zona medicamentelor cu prescripţie, care au crescut cu 16,3% în perioada menţionată. Acest lucru s-a datorat intrării în vigoare în luna aprilie a contractului-cadru care prevede modificarea modului de prescriere a medicamentului, adică medicii vor scrie pe reţetă atât numele produsului, cât şi producătorul.

În state precum Grecia sau Ungaria, spre exemplu, unde prescripţia se face pe brand, preţurile medicamentelor sunt foarte mari.

Pagină realizată în colaborare cu SSIF Tailwind Securities