Banii intrati pe sub usa saraciei
0Oricat ar parea de ciudat, in Romania intra anual sute de milioane de dolari sub forma asa-numitelor "transferuri curente". In 2001 au intrat in tara circa 1 miliard de dolari, iar ultimele cifre ale
Oricat ar parea de ciudat, in Romania intra anual sute de milioane de dolari sub forma asa-numitelor "transferuri curente". In 2001 au intrat in tara circa 1 miliard de dolari, iar ultimele cifre ale Bancii Nationale arata ca, in primele trei luni ale acestui an au fost transferate in Romania cu 100 de milioane de dolari mai mult decat in aceeasi perioada a anului trecut. Mai mult decat o transa de la FMI! De unde vin acesti bani? "Transferurile curente reprezinta, in principal, sume de la persoane fizice catre persoane fizice. O parte insemnata in cresterea lor s-ar putea sa vina de la muncitorii romani din strainatate. Nu putem spune cu certitudine acest lucru pentru ca datele adunate de BNR nu sunt diferentiate pe sursa lor de provenienta", ne-a declarat Mugur Stet, purtatorul de cuvant al BNR. El a precizat ca acesti bani care intra in tara din strainatate sunt inregistrati la capitolul venituri si "o sa-i regasim pe piata de schimb valutar, unde sunt transformati in lei". El spune ca unul dintre motivele care au dat viata acestor intrari de bani este si dezvoltarea sistemului de transfer al banilor din strainatate. Majoritatea bancilor au astazi servicii de tip Money Gram si Western Union, gratie carora, oricine poate trimite bani in tara fara sa fie nevoie sa-si deschida un cont bancar. Chestiunea transferurilor curente are radacini mult mai adanci si implicatii pe masura. "Este o forma de asistenta sociala privata pentru ca muncitorii romani care lucreaza in strainatate si trimit bani acasa isi tin familiile pe linia de plutire. Fara ei, probabil ca acestea nu ar rezista", ne-a declarat Daniel Daianu, profesor de economie si fost ministru al Finantelor. Cu alte cuvinte, aceste transferuri sunt un fel de supape pe care, intr-un sistem precum cel al economiei romanesti, oamenii le exploateaza in incercarea lor de a supravietui. Muncitorii romani fac practic ceea ce statul roman nu este in stare sa faca din punct de vedere social, atat pentru ei, cat si pentru familiile lor. "Noi avem un export net de forta de munca. Or, acest fapt contribuie la scaderea somajului", a punctat Daniel Daianu. Practic, fara aceste transferuri, persoanele in cauza fie ar fi ingrosat randul somerilor, fie ar fi ramas "blocate" intr-o societate in care aveau putine sanse sa-si asigure un trai decent. Asa se face ca unii au luat drumul capsunilor spaniole, iar altii pe cel al Israelului. Cum ar fi daca nu am avea aceste transferuri din strainatate? "Cred ca am fi avut deficite foarte mari, iar presiunea ar fi fost atat de mare incat nu am fi rezistat si, probabil, am fi intrat in criza", a explicat Daianu. In opinia sa, aceste transferuri sunt extrem de importante pentru noi deoarece ele echilibreaza practic balanta, suplinind anumite goluri existente. Altfel spus, fara acesti bani, care intra in tara ca venituri (intr-un capitol distinct) in balanta de plati, povara deficitului bugetar ar fi fost, dupa estimarile economistului Daniel Daianu, de 2,5 ori mai mare. Povestea transferurilor curente nu este insa tipica Romaniei. Daniel Daianu spune ca noi repetam experienta Spaniei, Portugaliei, Italiei, tari care sunt astazi in Uniunea Europeana. "Si muncitorii italieni mergeau sa lucreze in Germania", precizeaza Daianu. El este de parere ca "nu este deloc rau faptul ca, in primele luni ale anului au crescut transferurile curente cu mult fata de perioada similara a anului 2001". Daianu pune aceasta situatie pe seama faptului ca romanii din strainatate au prins "cheag" si, ca urmare, isi pot permite sa trimita mai multi bani acasa. "Cred ca aceste transferuri sunt mult mai mari, dar pe unele statistica nu le poate prinde si atunci acestea sunt incluse automat la capitolul erori si omisiuni", mai spune Daianu. Chiar daca sunt bineveniti, acesti bani intrati in tara pe sub usa saraciei urca putin dincolo de pragul subzistentei. Sunt mai multi decat investitiile straine in Romania, si asta nu este un lucru imbucurator pentru ca, oricat de mult ar ajuta balanta de plati si deficitele, acesti bani nu pot crea alti bani. Ei reusesc doar eventual sa umple un gol.