Băncile pierd la foc automat contestaţiile la darea în plată. Clienţii au câştigat în 27 de cazuri, băncile doar în patru. Peste 1.900 de dosare se află în justiţie
0Băncile pierd pe bandă rulantă contestaţiile la notificările privind darea în plată, în acest moment existând 27 de decizii favorabile clienţilor şi doar patru pentru instituţiile financiare. Peste 1.900 de dosare au fost depuse de la intrarea în aplicare a legii.
Clienţii care au apelat la darea în plată câştigă la foc automat în justiţie în faţa băncilor, în condiţiile în care majoritatea instituţiilor de credit au preferat să respingă notificările consumatorilor.
Până în acest moment, judecătorii au decis în 27 de cazuri de partea clienţilor, iar în patru cazuri au avut câştig de cauză instituţiile financiare, potrivit Profit.ro. În acest moment, potrivit portalului instanţelor de judecată, sunt înregistrate peste 1.900 de dosare privind darea în plată.
Astfel, Judecătoria Slatina a respins contestaţia Raiffeisen Bank la o dare în plată, judecătorul respingând şi solicitarea băncii de a trimite legea la Curtea Constituţională şi acordând debitorului cheltuieli de judecată de 1.800 de lei, potrivit sursei citate. Banca austriacă a avut aceeaşi soartă şi la Feteşti, unde a respins o contestaţie la darea în plată ca fiind neîntemeiată şi a dispus plata unor cheltuieli de judecată pentru client în valoare de 300 de lei. De asemenea, judecătoria Rădăuţi a respins ca nefondată o sesizare a unui client care trimisese către BRD o notificare de plată.
Taxa de timbru
În 17 cazuri, instanţele au respins cazurile băncilor deoarece nu îndeplineau condiţiile legale, precum plata taxei de timbru. Prin legea dării în plată se prevede că doar clienţii sunt scutiţi de taxa de timbru, aceasta ridicându-se la 1% din sumă pentru sumele de peste 250.000 de lei. Problema timbrului a fost ridicată în principal de către avocaţii clienţilor, dar de multe ori chiar instanţele s-au autosesizat. Trebuie precizat, însă, că deciziile nu sunt definitive, putând fi atacate cu apel.
Bancpost conduce în clasamentul cazurilor respinse de instanţă, cu un număr de şase cazuri anulate, conform sursei citate. Pe lângă aceasta mai au cazuri respinse şi cazuri susţinute de către Banca Transilvania, Credit Europe, Banca Românească, OTP Bank şi Unicredit, fiind implicate practic toate marile bănci prezente în ţara noastră.
Pe de altă parte, instanţele au admis contestaţiile făcute de către CEC Bank, într-un caz din Buzău, în vreme ce judecătoria Târgu Jiu a luat aceeaşi decizie într-un caz vizând Credit Europe. De asemenea, şi două firme de recuperare de creanţe au câştigat în instanţă.
Băncile s-au opus continuu
Reamintim, băncile s-au opus tot timpul legii dării în plată. Aceasta permite clienţilor care nu îşi mai pot plăti ratele să predea băncii locuinţa cu care au garantat, fără a mai rămâne datori cu ceva. Debitorii puteau şi până acum să predea casa, dar, din cauza spargerii bulei imobiliare după anul 2008, valoarea imobiliarelor a scăzut, astfel că rămâneau datori şi cu o diferenţă de bani, la care se adăugau penalităţi. De asemenea, faţă de perioada de vârf dintre anii 2006-2008, francul elveţian şi-a dublat valoarea, astfel că şi ratele românilor cu credite în franci au crescut puternic, foarte mulţi având probleme în a mai rambursa ratele.
Legea dării în plată s-a aflat în dezbatere publică aproape un an de zile şi a fost iniţial aprobată de către Parlament la finele anului trecut. Ulterior, bancherii au cerut retrimiterea acesteia în Parlament, solicitând mai multe modificări. La reexaminări, parlamentarii au impus un plafon de 250.000 de euro şi au eliminat programul „Prima Casă“ din sfera de aplicare a acesteia. Concomitent, s-a stabilit clar că legea se aplică doar persoanelor fizice, eliminându-se „samsarii imobiliari“ şi terenurile puse garanţie.
Totuşi, deşi majoritatea amendamentelor depuse de către bănci au fost acceptate, bancherii au fost în continuare vocali în privinţa acesteia. Legea a intrat în aplicare din luna mai, însă bancherii au atacat-o la Curtea Constituţională a României (CCR). Principalul argument al lor este că legea se aplică şi creditelor deja acordate, astfel că ar fi retroactivă. CCR nu a dat încă nicio soluţie pe această speţă.