Banca Naţională a României menţine dobânda cheie la 1,25% pe an

Banca Naţională a României a decis, în şedinţa de vineri, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25% pe an şi păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

„Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţa de astăzi, 6 august 2021, a hotărât următoarele: menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25 la sută pe an; menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75 la sută pe an şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 1,75 la sută pe an; păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit", transmite BNR.

Potrivit sursei citate, rata anuală a inflaţiei a continuat să crească deasupra limitei superioare a intervalului ţintei în luna iunie, implicit peste nivelul prognozat, urcând la 3,94 la sută, de la 3,75 la sută în luna mai şi 3,05 la sută în martie 2021.

Principala contribuţie a aparţinut scumpirii combustibililor pe fondul măririi cotaţiei petrolului, secondată de influenţele modeste decurgând din majorarea preţurilor legumelor şi fructelor, precum şi din creşterea preţului produselor din tutun.

Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat s-a mărit în iunie la 2,9 la sută, de la 2,8 la sută în luna martie. Evoluţia ei reflectă efectele temporare ale creşterii consistente a cererii de consum, mai ales pe segmentul serviciilor, suprapuse celor venind din perturbări pe partea ofertei şi din costuri asociate majorării cotaţiilor unor mărfuri şi măsurilor de prevenire a răspândirii coronavirusului, alături de influenţele ajustării în sens ascendent a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt.

Rata medie anuală a inflaţiei IPC şi cea calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum au crescut la 2,9 la sută şi 2,4 la sută, de la 2,6 la sută, respectiv 2,1 la sută în luna martie 2021.

Noile date statistice confirmă continuarea redresării activităţii economice în trimestrul I 2021 într-un ritm considerabil peste aşteptări, aceasta reducându-şi declinul în termeni anuali la doar -0,2 la sută, de la -1,4 la sută în trimestrul IV 2020, în condiţiile unei creşteri trimestriale de 2,9 la sută – marginal mai pronunţată decât cea estimată anterior. 

Evoluţia implică recuperarea aproape în totalitate în acest interval a contracţiei economice severe din trimestrul II 2020, precum şi redeschiderea deviaţiei pozitive a PIB în trimestrul I 2021, în devans cu două trimestre faţă de previziunile din luna mai.

În şedinţa de astăzi, Consiliul de administraţie al BNR a analizat şi aprobat Raportul asupra inflaţiei, ediţia august 2021, document ce încorporează cele mai recente date şi informaţii disponibile.

Actualul scenariu evidenţiază o traiectorie mai înaltă a ratei anuale prognozate a inflaţiei pe parcursul următorilor doi ani, în condiţiile în care aceasta a fost din nou revizuită considerabil în sens ascendent pe termen scurt şi într-o mai mică măsură pe cel de-al doilea segment al orizontului proiecţiei.

Astfel, creşterea consistentă în luna iulie a preţurilor produselor energetice – gaze naturale, energie electrică şi combustibili -, cu o contribuţie cumulată estimată de circa 1 punct procentual la creşterea anuală a IPC, împinge rata anuală a inflaţiei în semestrul II 2021 peste valorile anticipate anterior, deasupra intervalului ţintei, fiind de natură să amplifice şi să prelungească impactul inflaţionist tranzitoriu al factorilor pe partea ofertei. 

Totodată, în urma corecţiilor descendente din prima parte a anului 2022, antrenate de efecte de bază, rata anuală a inflaţiei este anticipată să coboare, dar să şi rămână marginal sub limita de sus a intervalului ţintei, peste valorile previzionate în luna mai 2021, pe fondul creşterii la cote relativ mai ridicate a excedentului de cerere agregată, redeschis în devans în trimestrul I 2021.

Evoluţia pandemiei şi a măsurilor restrictive asociate generează însă incertitudini şi riscuri crescute la adresa actualelor previziuni, cel puţin în perspectivă apropiată, date fiind reluarea creşterii infectărilor pe plan intern şi încetinirea puternică a ritmului vaccinării, precum şi semnele emergenţei unui nou val pandemic în Europa şi pe alte continente, pe fondul răspândirii variantei mai contagioase de coronavirus (Delta).