Banca Mondială sprijină România în combaterea poluării. Investițiile ajung la 110 milioane de euro

Banca Mondială a sprijinit România în eforturile sale de combatere a poluării cu nutrienţi din ultimele două decenii, cu peste 110 milioane de euro investite în comunităţile locale şi cu asistenţă acordată Guvernului pentru consolidarea capacităţii administrative, a declarat Anna Akhalkatsi, Manager de Ţară pentru România în cadrul Băncii Mondiale.

Aceasta a participat, alături de ministrul Mediului, Mircea Fechet, la conferinţa finală a proiectului „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi” (CIPN). Proiectul este parte a demersurilor Guvernului României de asigurare a implementării Directivei Nitraţi, prin care se urmăreşte reducerea poluării cu nutrienţi din surse agricole.

„Banca Mondială a sprijinit România în eforturile sale de combatere a poluării cu nutrienţi din ultimele două decenii, cu peste 110 milioane de euro investite în comunităţile locale şi cu asistenţă acordată Guvernului pentru consolidarea capacităţii administrative. Apreciem colaborarea excelentă cu Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor pe tot parcursul proiectului, precum şi angajamentul Guvernului de a aduce România în conformitate cu Directiva UE privind nitraţii, de a promova bunele practici agricole şi de a mobiliza fonduri europene pentru îmbunătăţirea gestionării poluării cu nutrienţi. Eforturile României de a reduce poluarea mediului trebuie să continue”, a declarat Anna Akhalkatsi, potrivit unui comunicat al Ministerului Mediului.

Proiectul CIPN a fost finanţat de Guvernul României, dintr-un împrumut de la Banca Mondială, şi s-a derulat în două faze de finanţare. Prima fază a demarat în 2008 şi s-a încheiat în 2017, finanţând un număr de 86 de platforme de management de gunoi de grajd. Finanţarea adiţională a proiectului a fost alocată până în decembrie 2023.

„Proiectul Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi este unul dintre cele mai vechi proiecte nu doar la nivel naţional, ci şi la nivel global, având o implementare de peste 20 de ani. Faptul că a continuat să funcţioneze este o dovadă că a avut rezultate şi că a răspuns la nevoi reale ale societăţii. Prin implementarea acestui proiect, România a dovedit capacitatea de a folosi sursele de finanţare externe disponibile în scopul onorării obligaţiilor de Stat Membru al Uniunii Europene şi faţă de cetăţenii săi. Din acest motiv există şi continuitate: UMP-ul va gestiona în curând alte finanţări de la Banca Mondială, împreună cu responsabilităţi extinse care vor acoperi eficientizarea utilizării inputurilor din agricultură, precum şi investiţii importante în digitalizare şi modernizare a laboratoarelor pentru analiza calităţii apelor şi a produselor de protecţie a plantelor”, a precizat ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet.

La rândul său, Adriana Petcu, secretar de stat pentru Ape din cadrul MMAP, a subliniat faptul că proiectul a avut intervenţii ambiţioase, alocând circa 70% din fonduri pentru lucrări de construcţii şi echipamentele necesare gestionării gunoiului de grajd la nivel local.

„Construirea unei platforme nu asigură, însă, în mod automat colectarea gunoiului de grajd. Consolidarea relaţiilor contractuale cu primăriile beneficiare de platforme, prin introducerea de indicatori de performanţă cu privire la gradul de umplere, dezvoltarea unui manual de utilizare a platformelor şi asigurarea instruirii personalului primăriilor, imediat după finalizarea lucrărilor, a reprezentat un pachet de acţiuni care a condus la eficientizarea utilizării acestora şi care asigură sustenabilitatea investiţiilor”, a arătat Adriana Petcu.

Potrivit Ministerului Mediului, studiile de specialitate arată că poluarea apelor cu nitraţi este cauzată de o gestionare improprie a fertilizanţilor (naturali sau chimici) şi poate conduce la probleme grave de mediu (eutrofizare - fenomen care afectează grav echilibrul ecosistemele acvatice), dar mai ales la consecinţe asupra sănătăţii populaţiei. În România încă se înregistrează cazuri de methemoglobinemie, iar cei mai vulnerabili în faţa acestei afecţiuni sunt bebeluşii care sunt hrăniţi cu lapte preparat cu apă din surse poluate cu nutrienţi. Afecţiunea se mai numeşte şi boala albastră a sugarului, sau cianoza infantilă.

Alături de membrii UIP CIPC, la conferinţă au mai participat Cosmin Buteică, specialist Mediu, Banca Mondială, Jeanne De Jagher, Team Leader Nitraţi, Comisia Europeană, specialişti din cadrul MMAP, dar şi reprezentanţi ai autorităţilor publice locale din localităţile beneficiare ale investiţiilor finanţate prin proiect. Dezbaterile au adus în atenţia celor prezenţi, lecţiile învăţate, experienţele pozitive, dar şi aspecte tehnice şi operaţionale ce vor putea fi integrate în schemele cadru de implementare ale viitoarelor programe de finanţare disponibile.