Banca Mondială: România trebuie să sporească eficienţa declaraţiilor de avere, inclusiv activele deţinute în străinătate prin terţi

Banca Mondială recomandă României să sporească eficienţa declaraţiilor de avere şi de interese, care ar trebui întocmite nu numai de oficialii publici, ci şi pentru membrii familiilor lor în calitate de beneficiari.

În pofida succeselor înregistrate de sistemul de integritate din România, Banca Mondială susţine că trebuie rezolvate unele provocări precum folosirea terţilor, activele deţinute peste hotare şi faptul că declaraţiile se depun pe hârtie.

Referindu-se la faptul că multe active sunt deţinute pe numele unor terţe părţi (rude, asociaţi de afeceri, prieteni etc.), ceea ce face practic imposibil de evaluat averea unui oficial public, Banca Mondială subliniază că "alte ţări care s-au confruntat cu această provocare au introdus declaraţii de avere atât pentru oficialii publici cât şi pentru membrii familiilor lor în calitate de beneficiari".

În cazul dificultăţilor înregistrate în verificarea activelor deţinute în străinătate, precum proprietăţi imobiliare şi conturi bancare, Banca Mondială subliniază că "entităţi administrative precum Agenţia Naţională de Integritate nu pot primi asistenţă din partea entităţilor similare din alte jurisdicţii şi nici nu pot furniza asistenţă. ANI nu poate furniza informaţii unei instituţii similare din străinătate despre conturile bancare pentru că inspectorii de integritate ai ANI pot accesa informaţii doar dacă se deschide un dosar concret de verificare pe numele unui oficial public din România".

O altă provocare importantă care împiedică creşterea eficienţei sistemului de declarare a averilor este faptul că sistemul este unul bazat pe declaraţiile pe hârtie. "Din această cauză, ANI utilizează foarte multe resurse financiare şi umane pentru a gestiona complexităţile ridicate de colectare, organizarea şi punerea la dispoziţia publicului a milioanelor de declaraţii. Acest lucru îngreunează dezvoltarea viitoare a sistemului de verificare. ANI a lansat la finele lui 2019 un proiect complex finanţat de UE care vizează elaborarea unei platforme tehnice pentru depunerea electronică a declaraţiilor. Legislaţia necesară trebuie însă să fie adoptată de Parlamentul României", precizează Banca Mondială.

De asemenea, Banca Mondială subliniază că experienţa arată că România mai are multe de făcut în trecerea de la identificarea unei infracţiuni la punerea în aplicare a legii, în special când este vorba de oficiali aleşi. "Uneori nici o decizie finală a tribunalului nu garantează punerea în aplicare a legii. De exemplu, Parlamentul României a refuzat, în repetate rânduri, să îşi sancţioneze proprii săi membri. Un sistem anti-corupţie cu adevărat eficient necesită sprijinul tuturor instituţiilor, în special ale celor care au puterea de a introduce schimbări semnificative", concluzionează raportul Băncii Mondiale.