Banca de Investiţii Berenberg: Statul ar trebui să îşi reducă participaţiile la OMV Petrom, Romgaz sau Electrica

România ar putea atrage mult mai multe investiţii străine dacă statul şi-ar reduce participaţiile la marile companii, consideră reprezentanţi ai Băncii de Investiţii Berenberg, subliniind importanţa unor privatizări semnificative, precum Hidroelectrica şi CN Aeroporturi Bucureşti.

Potrivit unei analize a Berenberg, bazată pe datele Bloomberg, prin listarea celor două companii şi reducerea participaţiilor la OMV Petrom, Romgaz sau Electrica, România ar avea o mare şansă de a fi promovată de la statutul de Piaţă de Prontieră la cel de Piaţă Emergentă.

„Această promovare de la statutul de Piaţă de Prontieră la cel de Piaţă Emergentă ar putea schimba complet piaţa de capital din România deoarece mult mai mulţi investitori internaţionali ar începe să investească în România aşa cum s-a întâmplat atunci când Qatar, Emiratele Arabe Unite sau Pakistan au fost promovate la statutul de pieţe emergente. Pentru a ajunge cât mai repede la acest statut şi pentru a creşte şansele de promovare, ar trebui să existe mai multe privatizări semnificative şi IPO-uri la Bursa de Valori Bucureşti, cum ar fi Hidroelectrica şi Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti, precum şi o reducere a deţinerilor statului în companii precum OMV Petrom, Romgaz sau Electrica pentru a majora free-float-ul,” a a declarat Carsten Hesse, strateg în cadrul Berenberg.

La OMV Petrom, statul deţine 20,64% dintre acţiuni, 51,01% aparţinând OMV AG (OMV Aktiengesellschaft), 12,57% Fondului Proprietatea S.A. şi 15,79% altor acţionari.

Romgaz este deţinut în proporţie de 70.01% de stat. restul aparţinând altor acţionari.

În ceea ce priveşte Electrica, statul deţine 48,78% din titluri, BERD - 6,92%, BNY Mellon DRS din New York - 4,76%, persoane juridice - 34,79% şi persoane fizice – 4,75%. 

Listarea Hidroelectrica a fost amânată

Listarea Hidroelectrica a fost din nou amânată, aceasta nemaifiind posibilă în acest an, deşi vânzarea a 15% dintre acţiunile sale ar fi adus peste 1 miliarde de euro.

În urmă cu două luni, Andreea Lambru, preşedinte al consiliului de supraveghere al societăţii, susţinea că ar fi preferabilă vânzarea directă de acţiuni. 

”E vorba de reluarea unei proceduri (de listare, n.r.), de schimbarea unei hotărâri de Guvern pe care Ministerul Energiei, împreună cu consorţiul, o elaborează, în momentul acela putem vorbi despre reluarea procedurii de listare în noile condiţii”, a spus Lambru.

La rândul său, avocatul Remus Borza, fostul administrator judiciar al societăţii, a declarat luni că Hidroelectrica ar putea obţine 1 miliard euro din listarea pe bursă a companiei, iar banii ar trebui să intre în bugetul de stat.

”Dacă este să facem listarea, care este un moment de răscruce pentru Hidroelectrica, nu există o favorabilitate mai mare pentru Hidroelectrica şi n-a existat niciodată cum există astăzi. Hidroelectrica poate fi listată la un multiplu EBITDA de 15-20 de ori. Asta înseamnă o valoare a companiei între 7,5 şi 10 miliarde euro. Înseamnă că, la o listare de 15%, anul acesta în conturile Hidroelectrica sau în trezoreria Ministerului de Finanţe poate să mai intre un miliard de euro”, a spus Borza, într-o conferinţă de presă.

Hidroelectrica a intrat în insolvenţă în vara anului 2012, din cauza managementului defectuos şi a contractelor încheiate cu traderii de energie, şi a ieşit din această procedură în vara anului trecut.

Ulterior, Fondul Proprietatea a propus listarea duală a Hidroelectrica, atât la Bursa de Valori Bucureşti, cât şi la London Stock Exchange, susţinând că va avea un impact pozitiv asupra pieţei de capital româneşti, şi, în acelaşi timp, va asigura accesul companiei la o bază mai extinsă de investitori la momentul IPO-ului şi ulterior, precum şi o vizibilitate mai ridicată. 

În plus faţă de participaţia de 15% pe care statul intenţionează să o listeze şi pentru a contribui la o listare reuşită a companiei, Fondul Proprietatea a propus vânzarea în cadrul IPO-ului a unei participaţii de 5% din propria deţinere de 20%, precum şi a unei participaţii de 3,74% reprezentând drepturile de subscriere ale Fondului în cadrul procesului de majorare a capitalului.

Proiect de hotărâre pentru listarea CN Aeroporturi Bucureşti 

Ministerul Transporturilor a lansat în ianuarie în dezbatere publică un proiect de Hotărâre de Guvern ce prevede listarea la bursă a CN Aeroporturi Bucureşti (CNAB), care administrează cele două aeroporturi ale Capitalei, printr-o ofertă publică iniţială (IPO) ce presupune vânzarea unui pachet de 20-25% din acţiuni către investitori privaţi.

În programul de privatizare al Ministerului Transporturilor pe anul 2016 au fost incluse unele obiective care vizează reluarea procesului de privatizare prin vânzare de acţiuni la unele societăţi comerciale, fără însă ca finalizarea acestora să se realizeze mai devreme de anii 2017 - 2018, scrie news.ro.

Potrivit unui memorandum publicat în luna octombrie, Guvernul intenţiona să vândă acţiuni ale CNAB şi ale Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa (CNAPM) emise prin majorarea capitalului social.

Ulterior, autorităţile au anunţat că vor să schimbe strategia de privatizare, cheltuielile urmând a fi suportate de companiile emitente, care vor folosi sumele rezultate din vânzare.

În ianuarie, Ludwik Sobolewski, directorul general al Bursei de Valori Bucureşti (BVB), declara că CN Aeroporturi Bucureşti ar trebui listată la bursă deoarece traficul aerian creşte şi capacitatea actuală este insuficientă, iar investitorii internaţionali şi-au manifestat deja interesul de a cumpăra acţiuni la această companie. 

În ceea ce priveşte Hidroelectrica, acesta a afirmat că listarea companiei ar transforma piaţa de capital din România într-una emergentă, iar Guvernul care va face acest lucru "va avea un merit istoric".

BET a atins cel mai înalt nivel din ultimii 9 ani

Piaţa de capital din România profită de contextul macroeconomic pozitiv. Indicele BET Total Return (BET-TR), care include şi dividendele distribuite de cele mai tranzacţionate companii listate la Bursă, a crescut cu peste 40% în USD de la începutul acestui an înregistrând cea mai rapidă creştere din toate cele 23 de ţări din indicele MSCI Frontier Markets, arată o analiză Berenberg bazată pe datele Bloomberg. Acest rezultat a fost posibil datorită dividendelor de două cifre distribuite de mai multe companii şi creşterii pieţei, indicele principal BET a atins cel mai înalt nivel din ultimii 9 ani.

 „Economia României doboară record după record. Tigrul creşterii economice din Europa de Est s-a întors şi se află pe calea convergenţei către Europa Occidentală în viitorul nu atât de îndepărtat pe fondul implementării unor reforme structurale importante în timpul crizei financiare globale, a intrărilor mari de fonduri europene, a investiţiilor străine directe şi a orientării pro-europene,” a Hesse, EME Equity Strategist în cadrul Berenberg. 

În opinia lui Ludwik Sobolewski, CEO BVB, atunci când vine vorba de cele mai dinamice pieţe de capital, „România este locul, nu doar din Europa, ci şi din lume, în care vrei să fii dacă eşti un investitor care urmăreşte creşterea”.