Banca Centrală Europeană ia măsuri pentru stimularea creşterii economice

Banca Centrală Europeană (BCE) a anunţat joi cel mai mare pachet de stimulente economice din ultimii trei ani, care include reduceri de dobânzi. Preşedintele instituţiei, Mario Draghi, a avertizat guvernele că trebuie să acţioneze rapid pentru a stimula creşterea economică, scrie Financial Times.

Într-un comunicat de presă al BCE, instituţia precizează că, la şedinţa care a avut loc joi, Consiliul guvernatorilor a menţinut dobânda de politică monetară la nivelul zero, în timp ce dobânda la facilitatea de creditare marginală a fost păstrată la 0,25%, iar dobânda la depozite, care se aplică băncilor ce stochează lichidităţile în exces la banca centrală pentru o perioadă de 24 de ore, a fost redusă de la minus 0,40% la minus 0,50%.

De asemenea, Banca Centrală Europeană a anunţat relansarea programului de relaxare cantitativă (QE), achiziţionând lunar obligaţiuni în valoare de 20 de miliarde euro (22 de miliarde de dolari), începând cu 1 noiembrie.

Acesta este „cel mai recent semn de îngrijorare cu privire la sănătatea economiei globale”, scrie FT.

Stimulul a fost imediat remarcat de preşedintele american Donald Trump, care a cerut FED (Rezerva Federală americană) să se alăture iniţiativei de reducere a dobânzilor, la şedinţa de săptămâna viitoare.

„Banca Centrală Europeană acţionează rapid”, a declarat Trump. „Încearcă şi reuşesc să deprecieze euro faţă de dolar foarte puternic, dăunând exporturilor americane. . . Şi Fed stă şi stă şi stă. Ei sunt plătiţi pentru a împrumuta bani, în timp ce noi plătim dobânzi!”, a scris preşedintele american, într-un mesaj pe Twitter.

Draghi a răspuns, însă, spunând: „Avem un mandat. Urmărim stabilitatea preţurilor. Şi nu vizăm ratele de schimb. Punct”. Şeful BCE a precizat că zona euro are nevoie şi de reduceri de impozite şi de mai multe cheltuieli pentru a stopa o nouă criză.

„Acum este momentul ca politica fiscală să preia conducerea”, a spus Draghi, care îşi va încheia mandatul de opt ani în funcţia de preşedinte al BCE şi va preda postul fostului director general al FMI Christine Lagarde, la sfârşitul lunii octombrie.

Investitorii s-au arătat neliniştiţi că politicile de relaxare pot conduce la inflaţie. „Dacă stimulul monetar poate oferi un sprijin de durată pentru activele de risc depinde de stabilizarea perspectivei de creştere, care va fi parţial legată de modul în care progresează războiul comercial”, a spus Mike Bell, strateg de piaţă la JPMorgan Asset Management.

Zona euro s-a confruntat cu „slăbiciune mai prelungită” decât s-a crezut anterior, rezultând în principal din încetinirea comerţului global, a spus Draghi. Anul acesta, BCE şi-a redus prognoza de creştere în zona euro cu 10 puncte de bază la 1,1% şi cu 20 puncte de bază la 1,2% pentru 2020.

De asemenea, instituţia a scăzut prognoza pentru inflaţie cu 10 puncte de bază la 1,2% în acest an şi cu 40 puncte de bază 1,0% anul viitor. Ca răspuns, BCE a semnalat că ratele dobânzilor vor rămâne mai mici pentru mai mult timp decât se aşteptase anterior. Înainte spusese că ratele dobânzilor nu vor creşte înainte de jumătatea anului 2020.

Reinhold von Eben-Worlée, partener la conducerea firmei germane Worlée, şi preşedinte al Asociaţiei de întreprinderi familiale din Germania, a criticat decizia BCE, spunând că relaxarea cantitativă „a dus la distorsiuni grave şi ar trebui stopată”.

„Ratele negative ale dobânzilor au dus la denaturarea pieţelor activelor”, a spus el. „Bulele imobiliare şi pensiile erodate sunt consecinţe directe ale unei politici monetare excesive”, a adăugat acesta.

Andrew Kenningham, economistul şef pentru Europa la Capital Economics, a declarat: „Este îndoielnic că acest lucru va face mult pentru repornirea economiei din zona euro, cu atât mai puţin să atingem obiectivul de inflaţie de aproape 2%”.