Avocat: Darea în plată nu se va putea aplica la creditele deja existente din 21 martie, iar responsabilitatea nu se poate transfera de la clienţi către bănci

Avocatul Adrian Bulboacă, managing partner al societăţii Buloboacă şi Asociaţii, a enumerat într-o conferinţă pe teme bancare trei motive pentru care proiectul legii privind darea în plată a unor imobile nu va putea fi aplicat în forma iniţială. Toate aceste motive decurg din prevederile Directivei 17/2014, a precizat avocatul.

„Dacă se va încerca aplicarea legii dării în plată în forma actuală a păroiectului, efectele vor fi dramatice“, a arătat avocatul Adrian Bulboacă, în cadrul conferinţei „Anul Financiar Bancar 2016“, organizată de Finmedia.

Punctele nevralgice ale proiectului

** Directiva 17/2014 stabileşte că prevederile proiectului legislativ nu se aplică la creditele existente până la data de 21 martie.

** Evaluarea bonităţii consumatorului nu trebuie să conducă la transferul responsabilităţii de la acesta către bancă. „Dacă scade valoarea garanţiei, banca ar trebui - potrivit proiectului - să preia în întregime acest risc. Dar ce s-ar întâmpla dacă valoarea garanţiei ar creşte? Ar trebui să partajăm şi profitul, şi atunci ar trebui să crească dobânzile“, a explicat Adrian Bulboacă.

** Aceeaşi Directivă arată că, dacă se execută garanţia şi mai rămâne un rest de datorie, atunci numai banca împreună cu beneficiarul pot încheia un contract pentru reeşalonarea acestui rest de datorie. Statul nu poate interveni asupra acestuia, nu poate interveni pentru a limita acest consimţământ contractual“, a mai spus avocatul.

El a mai arătat că se va pune la modul serios problema unui posibil infringement, în condiţiile în care, acum, proiectul legii dării în plată nu răspunde la câteva întrebări:
- ce se va întâmpla dacă se va încerca aplicarea şi la contractele în vigoare
- eventualele modificări ulterioare - necesare armonizării cu Directiva 17 - cum vor acţiona, în cazul bunurilor ce vor fi fost date deja în plată.

În fine, avocatul a mai arătat că actualul Cod Civil acoperă situaţia în care, eventual, beneficiarul ar avea nevoie de protecţie socială:
„Dacă un consumator se simte prea împovărat, el poate face recurs în instanţă, urmând ca instanţa să stabilească dacă consumatorul este într-adevăr într-o situaţie nefericită“.