Astra Asigurări, bună de plată pentru dezastrul produs la Oltchim de vechea conducere
0Vechea conducere a Oltchim a încheiat cu Astra Asigurări o poliţă de răspundere managerială, cu o valoare de 10 milioane de euro, iar administratorii judiciari vor să ceară acum companiei de asigurări să plătească daunele produse de foştii şefi ai combinatului.
Combinatul Oltchim va solicita plata a 10 milioane de euro de la Astra Asigurări, în contul unei asigurări de răspundere managerială încheiate de fosta conducere, a declarat pentru „Adevărul“ avocatul Gheorghe Piperea, unul dintre administratorii judiciari ai companiei aflate în insolvenţă.
„Am descoperit în actele societăţii o asigurare de răspundere în caz de culpă managerială care acoperă o sumă de 10 milioane de euro. Prejudiciul va fi mult mai mare, dar plata va fi doar atât. Raportul privind cauzele insolvenţei arată multe decizii proaste ale managementului“, a afirmat Piperea.
El a mai completat că este prima astfel de asigurare de asemenea dimensiune care se plăteşte în România. Întrebat dacă el crede că societatea de asigurare va plăti suma respectivă, Piperea a replicat că aceasta „nu-şi doreşte un proces cu el“. „Eu cred că asigurătorul îşi doreşte să facă această plată pentru a demonstra că este solvabil şi să fie declanşatorul unei pieţe, pentru că acum în România companiile nu prea fac astfel de asigurări“, a completat avocatul.
El a mai spus că societatea de asigurare ştie că, fiind în insolvenţă, Oltchim este scutită de taxa de timbru pe care ar trebui să o plătească în cazul în care acţionează compania în justiţie.
Contactaţi pentru un punct de vedere, reprezentanţii Astra Asigurări nu au răspuns solicitării „Adevărul“ până la închiderea ediţiei.
Ce spune raportul
Potrivit raportului privind cauzele care au dus la starea de insolvenţă, managementul Oltchim a aprobat în perioada 2009 - 2012 vânzarea unor produse sub costurile de producţie, ceea ce a dus la o pierdere de 105 milioane de lei. Dacă în cazul aceloraşi produse se iau în calcul preţurile de piaţă, atunci cifra de afaceri a combinatului a fost diminuată cu 101,5 milioane de euro.
„O explicaţie găsim în perseverenţa conducerii de a utiliza calculul costului de producţie doar în funcţie de nivelul programat pe fiecare secţie în parte, nivel ce se realiza doar în proporţie de 50%. Astfel, Consiliul de Administraţie aproba în mod constant preţuri minimale având ca referinţă un cost de producţie determinat în condiţii pur teoretice, nerealizabile şi nerealiste, salvând pe termen scurt aparenţa legalităţii acestui cadou făcut principalilor clienţi“, se arată în raportul privind cauzele insolvenţei.
De asemenea, administratorii judiciari Rominsolv SPRL şi BDO Business Restructuring RPRL arată că salariul mediu la Oltchim a crescut cu 40% în intervalul 2009-2012, ceea ce a pus mare presiune pe fluxurile de numerar. Astfel, cheltuielile cu salariile au crescut de la 89,1 milioane de lei în 2009 la 111,3 milioane în 2012, în contextul în care Oltchim aduna anual pierderi de 200 de milioane de lei, iar pierderea netă generată în perioada 2009-2012 a fost de 1,1 miliarde de lei.
Şi aici managementul este indicat drept vinovat: „Practic, prin aceste măsuri, managementul a remunerat non-performanţa şi a contribuit în mod direct la adâncirea pierderilor“, potrivit raportului. Investiţiile ineficiente sunt şi ele o altă cauză deoarece au decapitalizat societatea. Spre exemplu, numai investiţiile de pe platforma de la Arpechim au totalizat 309 milioane de lei.
Directori arătaţi cu degetul
O altă cauză a insolvenţei este existenţa mai multor companii cu care Oltchim a avut relaţii comerciale în condiţii defavorabile, controlate direct sau indirect de către managementul combinatului. „În relaţiile comerciale cu Oltchim, aceste firme aveau dublă calitate, respectiv atât calitatea de furnizor, cât şi cea de client. În perioada 2009-2012, volumul total al tranzacţiilor dintre Oltchim S.A. şi companiile controlate de către managementul societăţii a fost de aproximativ 71,4 milioane de euro“, conform documentului.
aportul menţionează că o serie de directori din cadrul Oltchim, de la Constantin Roibu până la Nicolae Radu Olaru, Vasile Mandica, Veronica Preoteasa şi Daniel Mihăescu, precum o serie de membri ai Consiliului de Administraţie din perioada 2009-2012 „au fost implicaţi în mod direct sau indirect în acţiuni/operaţiuni ce pot fi încadrate în prevederile articolului 138 din Legea insolvenţei“. Acesta specifică faptul că judecătorul sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului să fie suportată de către membrii organelor de conducere dacă au cauzat starea de insolvenţă.