Astăzi este ultima zi pentru negocierea salariilor românilor

Astăzi este ultima zi în care angajatorii şi angajaţii pot negocia salariul brut pe 2018, în urma transferului contribuţiilor. Măsura este contestată de majoritatea covârşitoare a firmelor şi sondajele arată că multe nici nu au iniţiat negocierile, deşi riscă amenzi usturătoare. Mulţi angajaţi nu ştiu ce venituri vor avea, dar cele mai multe dintre firme spun că vor compensa în totalitate mutarea.

Toţi angajatorii din România sunt obligaţi să negocieze cu angajaţii până astăzi, 20 decembrie, nivelul salariului brut pe 2018, care ar trebui să cuprindă şi acelaşi salariu net din 2017, dar şi cuantumul contribuţiilor sociale transferat de la angajator la angajat. 

Iniţierea negocierilor colective a fost stabilită obligatorie pentru angajatori în perioada 20 noiembrie - 20 decembrie 2017, deşi patronatele au arătat că termenul de o lună pentru finalizarea negocierilor este insuficient şi poate duce la grave conflicte de muncă.

Angajatorii nu sunt obligaţi să crească salariile, ci doar să demareze negocieri, în caz contrar riscând amenzi cuprinse între 5.000 şi 10.000 lei. Practic, Guvernul a lăsat angajaţilor doar posibilitatea de a-şi convinge patronii să le crească veniturile, neavând pârghiile legale de a-i constrânge să le şi majoreze.

Conform Fiscului, în România există acum în jur de 580.000 de angajatori, iar conform Inspecţiei Muncii, există în jur de 5,5 milioane de salariaţi. Majoritatea celor care muncesc nu ştiu însă ce venituri vor avea de la 1 ianuarie 2018.

Cum vor fi compesate veniturile românilor

Cele mai multe companii (66%) care au participat la un sondaj realizat de Consiliul pentru Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) au spus că, pentru trecerea contribuţiilor la salariat, au în vedere creşterea salariilor pentru compensarea în totalitate a trecerii contribuţiilor de la angajator la salariat. De exemplu, Automobile Dacia a finalizat negocierile cu angajaţii şi a decis majorarea salariilor brute cu 20% astfel încât salariul net să rămână la nivelul actual. Şi Dedeman, Complexul Energetic Oltenia şi Kaufland vor lua aceeaşi măsură, astfel încât salariul net să rămână la acelaşi nivel din 2017.

Mai puţine companii (20%) au în vedere creşterea salariilor pentru compensarea parţială a mutării contribuţiilor.

Şi mai puţine (10%) au în vedere acordarea de prime lunare sau alte măsuri contextuale. De exemplu, Nuclearelectrica va căuta soluţii pentru compensarea angajaţilor. Kaufland, deşi a fost prima companie privată care a anunţat că va majora salariile brut, a spus că va face acest lucru abia la 1 martie 2018. Motivul pentru care unele companii aleg să amâne majorarea brutului este prudenţa, deoarece legea ar putea suferi modificări care ar putea însemna chiar întoarcerea la situaţia de dinainte.

Multe companii nici nu au iniţiat negocierile colective

Doar 28% din companiile intervievate în cadrul sondajului sus menţionat au încheiat până luni negocierile colective pentru transferul contribuţiilor, în timp ce aproape 60% nici măcar nu le-au iniţiat, deşi riscă amenzi uriaşe.

Astfel, întrebaţi dacă au iniţiat până în prezent negocierea contractului colectiv de muncă la nivel de unitate sau a actului adiţional la contractul existent pentru stabilirea modalităţii trecerii contribuţiilor la salariat, 59,8% dintre respondenţi au menţionat că nu, doar 40,2% răspunzând afirmativ. De asemenea, 72% din respondenţi au menţionat că nu au încheiat până în prezent negocierea, doar 28% finalizându-le.

Efectele negative, mai puternice decât cele pozitive

Din firmele participante la sondajul sus menţionat, 87,7% au spus că nu susţin măsura trecerii contribuţiilor la salariat, deoarece pentru întreprinzători efectele negative sunt mai mari decât cele pozitive.

Printre cele mai importante dificultăţi întâmpinate în negocierea modalităţii trecerii contribuţiilor la salariat, au fost menţionate creşterea cheltuielilor de personal pentru 2018, raportat la creşterea salariului minim, timpul foarte scurt stabilit pentru negociere, reforme ample fiscale simultane cu efort semnificativ de implementare, birocraţia foarte mare, dar şi necesitatea unor restructurări la nivel de unitate (concedieri individuale sau colective).

Firmele nu sunt de acord cu răspunderea penală

Transferul contribuţiilor va aduce şi răspunderea penală pentru firmele care încasează şi nu virează contribuţiile către stat. Însă o majoritate covârşitoare din firme (94,4%) nu sunt de acord să răspundă penal pentru nereţinerea şi neîncasarea, reţinerea şi neplata contribuţiilor sociale, conform unui alt sondaj realizat de CNIPMMR.

Circa 40% din firme consideră că măsura nu va avea niciun efect pozitiv, în timp ce 70% cred că vor creşte veniturile la buget din impozite şi contribuţii, iar 54% consideră că va creşte conformarea la plata obligaţiilor fiscale.

În schimb, printre efectele negative, firmele susţin că măsura va duce la sporirea controalelor abuzive, închiderea societăţilor, concedierea personalului şi şomaj.