Asia rezistă crizei datoriilor din Europa

Majoritatea ţărilor din Asia se gândesc la stimuli fiscali pentru a-şi proteja economia de criza datoriilor europene care poate avea o influenţă substanţială în zonă, declară Banca Mondială.

Economiile din Asia de Est, excluzând ecomoniile Japoniei, Hong Kong-ului, Taiwanului, Coreei de Sud şi Indiei vor creşte cu 7.8 % în 2012 , după o creştere de 8.2% anul acesta, a declarat astăzi Banca Mondială în raportul semianual cu privire la economia Asiei de Est şi Pacificului.

Liderii politici ai Asiei au urmărit  mai mult susţinerea creşterii economice, decât menţinerea sub control a inflaţiei, din cauza problemelor din Europa şi a economiei slăbite a Statelor Unite, care cresc riscul unei noi recesiuni globale.

 Australia şi Indonezia au redus dobînzile cheie luna aceasta. În timp ce Philippine a dat spre aprobare un pachet de măsuri fiscale pentru a stimula economia.

„ Investitorii încă nu iau în calcul în totalitate posibilitatea unei restructurării dezordonate a datoriiilor suverane care poate să apară în economiile avansate.  Dacă un asemenea eveniment ar apărea, ar trage după sine o nouă recesiune în Europa. Aceasta se va trasmite în Asia de Est  pe canalul schimburilor comerciale, cel al fluxurilor financiare, al remitenţelor şi prin scăderea încrederii investitorilor şi consumatorilor”, spun oficialii Băncii Mondiale.

În timp ce noile reguli financiare din Europa, împiedică băncile comerciale să mai împrumute Asia, rezervele mari şi surplusul contului curent în multe din ţările Asiei de Est ar putea ajuta băncile europene să facă faţă  presiunii actuale de pe pieţele financiare, potrivit oficialilor.

Fluxul creditelor bancare a rămas stabil în prima jumătatea a anului 2011, dar reprezintă încă un risc imporatant, băncile europene fiind forţate să înceapă reducerea capitalurilor.  Chiar dacă se va ajunge la o rezolvare a crizei datoriilor din zona euro, băncile europene vor fi touşi nevoite să-şi reducă  expunerea pe pieţele emergente pentru a face faţă noilor cerinţe de capital impuse de EBA (European Banking Authority)

Băncile internaţionale au redus liniile de credit pentru companiile Asiei de Est cu aproximativ 36 de miliarde de dolari între jumătatea  anului 2008 şi primul trimestru al anului 2009, a mai spus Banca Mondială.

„Un nou impact, de proporţii similare, ar reduce liniile de finaţare cu alte 30 de miliarde de dolari, ceea ce înseamnă o contractare semnificativă a creditului disponibil pentru sectorul privat”,  potrivit unui raport.

Băncile europene au alocat până acum aproximativ 427 de miliarde pentru dezvoltarea Asiei de Est.

Rezerve valutare

Ţările în curs de dezvolate din Asia au resimţit criza europeană în septembrie, când valutele lor au scăzut foarte mult în raport cu dolarul american, fiind forţate să intervină pe piaţa valutară pentru a stopa impactul. Banca Mondială spune însă că rezervele valutare ale Asiei de Est „ ar trebui să fie suficiente pentru a face faţă şi altor viitoare şocuri de aceeaşi natură.”

Ţările Asiei de Est  aveau rezerve valuatare reprezentând în medie 50.4 % din PIB  la mijlocul  anului 2011, adică suficient cât să acopere necesarul de valută pentru importuri pentru aproximativ 9 luni, potrivit Băncii Mondiale.

Liderii politici din Asia „vor să întărească normele financiare sprea a fi pregătiţi pentru eventuale reduceri ale ritmului de creştere economică sau într-un  caz extrem, pentru a face faţă unei rezolvări dezordonate  a problemei datoriei din zona euro.”

În China, condiţiile monetare rămân flexibile şi există suficient spaţiu pentru noi stimuli fiscali dacă va fi  nevoie. Oficiali ai Băncii Centrale a Chinei (PBOC) au declarat  pe 16 noiembrie că Banca Centrală nu îşi poate permite să fie mai puţin atentă la evoluţia inflaţiei, deoarece „fundaţia stabilităţii preţurilor nu este încă solidă”

Liderii Politici vor trebui să vegheze împotriva riscurilor pe termen scurt care pun în pericol creşterea economică şi să fie atenţi al evoluţiile negative ce pot apărea într-o economie supra-încălzită.

Pentru a evita riscurile asociate  scăderii ratei dobânzilor, eventuale politici de stimulare fiscală ar putea fi cea mai potrivită strategie de apărare ca orientarea  politicii monetare să fie ştearsă.