Arma energetică: Gazprom vrea să folosească influenţa OMV pentru extinderea gazoductul Nord Stream 2. De ce se opune România proiectului

Gazprom a semnat vineri mai multe acorduri de cooperare cu OMV, inclusiv  un schimb de active şi un contract de vânzare de ţiţei către grupul austriac, însă unul dintre scopurile ascunse este încercarea de a-şi intensifica lobby-ul pentru gazoductul Nord Stream 2, care ar dubla livrările directe dintre Rusia şi Germania, scrie Reuters.

Acesta este un proiect foarte controversat, iar statele din estul Europei se opun realizării acestuia deoarece ar destabiliza Ucraina, pe măsură ce Rusia nu va mai folosi infrastructura Naftogaz, iar acest lucru va lăsa Kievul la mâna Moscovei. De altfel, Rusia a mai întrerupt de trei ori livrările prin Ucraina, în 2006, 2009 şi 2014, declanşând mai multe „războaie ale gazelor“. 

Livrările de gaze ruseşti, care reprezintă o treime din consumul european de gaze, au fost din ce în ce mai mult politizate, în urma anexării Crimeei şi a sprijinirii cu trupe şi arme a insurgenţilor din Donbass.

Zece ţări est-europene se opun realizării Nord Stream

Gazprom vrea să ocolească Ucraina, ruta principală a gazului rusesc spre Europa, prin extinderea reţelei de gazoducte. 

Gazoductul Nord Stream, prin Marea Baltică, a fost deja construit şi inaugurat din 2011. Rusia a încercat să ocolească Ucraina şi prin sud, prin Balcani, dar South Stream, dar proiectul a căzut din cauza opoziţiei Comisiei Europene. Acum s-a întors din nou la Nord Stream şi vrea să-i vrea să-i dubleze capacitatea până la 110 miliarde de metri cubi. Astfel, Gazprom a semnat anul trecut o înţelegere cu grupurile germane E.ON, Wintershall – subsidiară a gigantului chimic BASF, dar şi cu ENGIE – fostul GDF SUEZ, dar şi grupul petrolier Shell, ca şi grupul austriac OMV.

În schimb, România, Polonia şi alte opt state din Estul Europei cer blocarea gazoductului Nord Stream 2 deoarece evitarea Ucrainei în tranzitul de gaze ar destabiliza ţara vecină. O scrisoare în acest sens a fost trimisă în noiembrie de către liderii din  Bulgaria, Cehia, Estonia, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România şi Slovacia. Concomitent, şi Comisia Europeană se opune proiectului.

Schimb de active şi lobby rusesc deghizat sub cel austriac

Cu toate acestea, Gazprom a anunţat vineri acordurile semnate cu OMV la Sankt Petersburg, acestea incluând cedarea zăcămintelor de petrol deţinute de OMV în Marea Nordului şi furnizarea de ţiţei rusesc companiei austriece. 

O sursă familiară cu planurile Gazprom susţine însă că firma vrea să folosească puterea de influenţă a OMV pentru a obţine aprobarea gazoductului Nord Stream 2. „Acesta este obiectivul major a evenimentului de vineri, lobby-ului OMV“, susţin sursele citate de Reuters.

Gazprom livrează deja gaze naturale Germaniei via o serie de conducte amplasate în Marea Baltică, denumite Nord Stream. Anul trecut, Gazprom şi un grup de companii europene, au semnat un acord pentru realizarea proiectului Nord Stream-2, ce presupune construirea a încă două conducte pe lângă cele două deja existente, astfel încât capacitatea sa de transport ar urma să se dubleze.

În stilul caracteristic, ruşii nu consideră a fi vreo problemă cu realizarea acestui proiect: Alexei Miller, şeful Gazprom, a afirmat vineri că nu există dubii privind construcţia Nord Stream 2.

Istoria se repetă

Anterior, după ce proiectul gazoductului Nabucco a căzut, OMV a schimbat taberele şi a făcut lobby pentru gazoductul South Stream, care urma să fie realizat de către Gazprom împreună cu italienii de la Eni, nemţii de la Wintershall şi francezii de la EdF. Acesta ocolea România şi ar fi trecut pe sub Marea Neagră, Bulgaria, Serbia, Ungaria şi Austria.

La finele anului 2014 preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat că Rusia renunţă la South Stream din cauza presiunilor Comisiei Europene. În luna februarie, Gazprom a anunţat proiectul unui nou gazoduct, de data aceasta cu italienii de la Edison.

OMV deţine în România 51% din Petrom.