Apogeul creşterii economice din România şi alte ţări est-europene a trecut
0Boom-ul economic al ţărilor est-europene, care a adus chiar unele din cele mai mari rate de creştere din lume, a trecut de punctul maxim, în contextul în care se manifestă o revenire a inflaţiei şi ratele de dobândă încep să crească, scrie Bloomberg.
Avansul alimentat de investiţii mai mari, creşterea salariilor şi a cheltuielilor de consum a încetinit, de la an la an, în primul trimestru, în Republica Cehă şi România, menţinându-se în continuare în Ungaria şi Bulgaria, arată datele publicate marţi. Creşterea din Polonia a depăşit-o pe cea România, până acum cea mai performantă, accelerând la 5,1%, mai mult decât dublul avansului din zona euro.
Economiile de la Marea Baltică până la Marea Neagră s-au bucurat de o perioadă de creştere mai mare, în contextul în care costurile cu inflaţia şi cu îndatorarea au rămas scăzute, în timp ce zona euro - cel mai mare partener comercial al regiunii – s-a redresat din cauza crizei. Dar lipsa forţei de muncă începe să cântărească greu, în timp ce boom-ul a reaprins presiunea asupra preţurilor în ţări precum Republica Cehă şi România, determinând majorări ale ratei dobânzii. Uniunea Europeană prognozează o încetinire în acest an pentru toţi membrii ex-comunişti, cu excepţia Bulgariei şi Slovaciei.
„Toate aceste rate de creştere sunt mult peste potenţial”, a declarat Raffaella Tenconi, economist-şef al ADA Economics Ltd. din Londra. „Am trecut de cel mai bun moment din ciclul de afaceri - întrebarea este acum cât de repede vor coborî”, a adăugat ea.
Monedele din regiune au slăbit faţă de euro, în timp ce investitorii au continuat să se abată de la pieţele emergente mai riscante. Forintul a scăzut cu 0,6%, ajungând la cel mai slab nivel din aproape doi ani, în timp ce zlotul polonez, coroana cehă şi leul românesc au scăzut cu cel puţin 0,1%.
România a raportat cea mai mare încetinire a PIB-ului din regiune, pe măsură ce ritmul anual de creştere a scăzut la 4%, de la 6,7% în trimestrul IV, sub estimarea medie a economiştilor de 5,5%. Cheltuielile de uz casnic, determinate de reducerea impozitelor şi a creşterilor salariale, se diminuează treptat, în condiţiile în care banca centrală creşte ratele dobânzilor. Guvernatorul Mugur Isărescu a declarat săptămâna trecută că banca nu va majora indicatorul „prea mult” pentru a evita sufocarea creşterii economice.
Expansiunea cehă a scăzut la 4,5%, de la 5,5%, pe fondul unei încetiniri a industriei şi a costurilor de împrumut mai mari, deşi cheltuielile de consum rămân puternice datorită scăderii şomajului din UE.
Creşterea maghiară a rămas neschimbată la 4,4%, serviciile contribuind cel mai mult. Guvernul lucrează la măsuri de stimulare pentru a atinge un obiectiv de 4,3% în acest an şi pentru a satisface dorinţa premierului Viktor Orban de creştere de peste 4% până în 2022.
În ciuda faptul că avansul a depăşit aşteptările, economiştii polonezi, inclusiv Wiktor Wojciechowski, de la Plus Bank din Varşovia, prevăd că cheltuielile de consum vor scădea moderat în următoarele trimestre, în timp ce o diminuare a impactului economic al Germaniei va avea un impact asupra exporturilor.
Creşterea în Slovacia a accelerat uşor până la 3,6%. Guvernul declară că va depăşi 4% în acest an, urmând să demareze producţia la o nouă fabrică Jaguar Land Rover.
O diminuare mai accentuată a creşterii zonei euro ar contribui la înrăutăţirea situaţiei pentru Europa de Est, care deja ia în considerare posibilitatea reducerii fondurilor de dezvoltare din partea UE în următorii ani. Pentru moment, expansiunea ar trebui să rămână robustă.
„În ciuda încetinirii din zona euro, economiile din Europa Centrală şi de Est au păstrat o creştere solidă”, a declarat Viktor Zeisel, economist la Komercni Banka AS din Praga. „Dar economiile sunt probabil la vârful ciclului şi vor încetini în perioadele următoare”, a conchis el.