Angus Deaton, lauret al Premiului Nobel pentru Economie, se declară adversarul austerităţii

Laureatul Premiului Nobel pentru Economie în 2015, britanico-americanul Angus Deaton, a declarat, într-un interviu acordat agenţiei EFE, că „este împotriva austerităţii” pentru gestionarea crizelor economice.

Deaton, care va primi joi premiul Nobel pentru „analizele sale privind consumul, sărăcia şi bunăstarea”, a studiat, timp de patru decenii, modul în care se relaţionează micro şi macroeconomia şi a extras „învăţăminte” pentru politică.

Economistul de 69 de ani consideră că din criza din anii 30 ai secolului trecut s-a învăţat că „aceasta nu era forma în care să fie tratate astfel de teme”, scrie Agerpres.

„Deşi întotdeauna vor exista economişti care gândesc că austeritatea este o idee bună, sunt sigur că majoritatea nu crede asta şi ne-ar plăcea să vedem mai multe cheltuieli”, a precizat Deaton.

Acesta nu consideră că austeritatea „ar fi realmente necesară” pentru unele ţările europene şi nu vede că ar exista „mai multe opţiuni pentru anumite ţări, cu excepţia cazului în care germanii sau britanicii sau alţii decid că această austeritate a fost o eroare”.

Deaton se defineşte drept o persoană 'foarte curioasă' şi care percepe economia ca „o ştiinţă socială”, de aceea lucrează cu psihologi şi se distrează mult făcând acest lucru.

În plus, crede că este un economist atipic, probabil pentru că s-a născut în Edinburgh (Scoţia), „într-o familie săracă”, ceea ce l-a făcut să aibă o mai mare afinitate şi compasiune' decât dacă ar fi crescut în alt mediu.

Acesta este al doilea an consecutiv în care Premiul pentru Ştiinţe Economice în memoria lui Alfred Nobel, care a fost iniţiat de Banca Suediei în 1969, se acordă unui singur economist, ceea ce nu este obişnuit, deoarece, de obicei, este un premiu comun.

Academia Regală de Ştiinţe din Suedia l-a premiat pe Deaton pentru trei realizări concrete: sistemul pentru determinarea cererii pentru diferite bunuri, pe care l-a elaborat împreună cu John Muellbauer prin 1980; studiile care corelează consumul şi veniturile realizate deceniul trecut şi lucrările sale ulterioare privind standardele de viaţă şi sărăcia în ţările în curs de dezvoltare.

Studiile au evidenţiat că deciziile de consum individuale, precum ce se cumpără şi cât se economiseşte, se reflectă în ansamblul economiei şi că înţelegerea acestei dinamici este un element cheie pentru a elabora legi care promovează bunăstarea şi combat sărăcia, conform Agerpres.

Economistul consideră că nu toate formele de ajutor pentru dezvoltare „au posibilitatea de a funcţiona” şi a spus că „poate fi pozitivă” cea prin care „banii se folosesc în ţările bogate pentru a face lucruri care pot ajuta ţările sărace”.

În schimb, nu este în favoarea ajutoarelor prin care mari sume de bani merg spre ţările sărace, în special în cele unde „o mare parte din bugetele acestor guverne ajunge la instituţiile externe”.

În săptămâna în care reuniunea de la Paris privind schimbările climatice intră în linie dreaptă, laureatul premiului Nobel se declară convins că „economia poate fi respectuoasă cu mediul înconjurător”.

Şi soluţiile pentru asta depind de „o mai mare inovare. Nu încercând să fie stopată creşterea economică”. Deaton spune că „avem nevoie de noi modalităţi de a face lucrurile, de noi tehnici care să nu implice arderea de combustibili fosili şi ar fi bine să vedem mai multe eforturi dirijate către inovaţie”.