Angajaţii din administraţia publică, protest la Parlament, faţă de legea salarizării. Un nou miting, anunţat pentru 6 iunie

Mitingul la care au luat parte aproximativ o mie de angajaţi din administraţie publică locală s-a încheiat, manifestanţii spunând că vor să organizeze o nouă acţiune de protest în faţa Parlamentului în 6 iunie.

Ei sunt nemulţumiţi de proiectul legii salarizării, spunând că angajaţii din administraţia publică locală sunt singurii bugetari care nu au o grilă de salarizare, salariul de bază putând fi stabilit prin hotărâri ale administraţiilor locale, fapt care încalcă Constituţia şi că se bazează pe Avocatul Poporului, pe şeful statului şi pe parlamentarii din opoziţie care să îi susţină prin demersuri la Curtea Constituţională.

Manifestanţii au început să plece de la Parlament după ora 13.00, dar sunt hotărâţi să reia protestele în 6 iunie, când spun că vor merge în marş de la Parlament până la Palatul Cotroceni.

La protest au participat peste o mie de angajaţi din primării şi consilii judeţene, membri ai Sindicatului Naţional al Funcţionarilor Publici (SNFP), SED LEX - locale, PRO LEX, Forţa Legii, atât din Bucureşti, cât şi din ţară.

Protestatarii au avut pancarte cu mesaje precum "Noi nu suntem ca voi", "Grilă de salarizare reală şi unitară", "Legea salarizării, una pentru toţi" şi steaguri cu numele sindicatelor din care fac parte.         

Ei au fluierat, au suflat în vuvuzele şi au scandat "Hoţii" şi "Demisia". De asemenea, protestatarii au adus boxe din care s-au putut auzi Imnul naţional şi cântece patrioce.  

Manifestanţii cer Comisiei de muncă a Camerei Deputaţilor, cameră decizională, să adopte şi să susţină amendamentele propuse de organizaţiile sindicale, care au înaintat Parlamentului proiectul grilelor de salarizare.

"Noi, cei din familia ocupaţională a administraţiei, mai exact administraţia publică locală, sunt singurii angajaţi bugetari care nu au grilă de salarizare. Practic n-am auzit nicăieri în lume ca un salariat de la buget să nu aibă grilă de salarizare. Toate celelalte familii ocupaţionale au grilă de salarizare. Lipsa grilei de salarizare încalcă Constituţia României, încalcă directive europene, încalcă chiar principiile legii şi nu asigură o predictibilitate a drepturilor salariale. Decizia va fi în totalitate a factorului politic. Anumiţi primari spuneau că au bani şi vor să dea mai mulţi bani. Noi am făcut un amendament prin care am prevăzut ca aceste salarii să fie reglementate în Consiliul Local, aşa cum vor ei, dar minimul să fie cel din grilă, cs să asiguri oamenilor predictibilitate. Văzând determinarea politicienilor, sunt convins că proiectul va trece aşa cum vor parlamentarii PSD. Şansa noastră se bazează pe Avocatul Poporului, pe demersurile preşedintelui României şi pe parlamentarii din opoziţie care vor să ne susţină prin demersuri făcute la CCR", a declarat pentru News.ro Vasile Lincu, preşedintele Pro Lex.

Deputaţii din Comisia de muncă au adoptat un amendament la proiectul Legii salarizării, care prevede că salariile lunare ale funcţionarilor publici din consiliile judeţene, locale şi din serviciile publice din subordinea acestora se stabilesc prin hotărâri ale consiliilor locale, judeţene sau ale CGMB, „în urma consultării sindicatelor reprezentative sau a reprezentanţilor salariaţilor”.

„Pentru funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul familiei ocupaţionale «Administraţie» din aparatul propriu al Consiliilor Judeţene, primării şi consilii locale şi din serviciile publice din subordinea acestora, salariile lunare se stabilesc prin hotărâre a CL, a CJ sau a CGMB, în urma consultării sindicatelor reprezentative sau a reprezentanţilor salariaţilor, după caz”, prevede amendamentul adoptat de deputaţii din Comisia de muncă. 

Ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, anunţa că proiectul Legii salarizării unitare nu prevede cuantumul salariilor din administraţia publică locală, fiind stabilită doar o grilă ce stabileşte raportul între salarii, cu precizarea că niciun angajat din administraţia locală nu va putea avea un salariu mai mare decât indemnizaţia pe care o primeşte viceprimarul.

Grila anunţată pentru administraţia publică locală porneşte de la salariul minim pe economie şi poate creşte până la un maxim reprezentat de către indemnizaţia viceprimarului localităţii respective.

Ea a explicat că, în urma unor discuţii cu aleşii locali, s-a ajuns la concluzia că primăriile din localităţile mici nu vor putea să asigure plata salariilor preconizate iniţial întrucât veniturile abia le permit plata salariilor la nivelul actual şi a utilităţilor.

Creşterile de salarii din administraţia publică locală, potrivit noii grile, se vor putea face începând cu anul 2018.