ANALIZĂ Un milion de români riscă să rămână pe drumuri, ca urmare a coronacrizei

Peste 1 milion de angajaţi din economia românească riscă să intre în şomaj sau să fie disponibilizaţi, iar zeci de mii de firme şi PFA-uri să se închidă care urmare a „coronacrizei” care afectează deja semnificativ România.

În numai câteva zile, sute de firme, în special din zona serviciilor către populaţie, organizării de evenimente şi din HORECA şi-au suspendat activitatea, fapt care va genera consecinţe economice semnificative pe lanţurile de business, arată o analiză realizată de analiştii de la Frames.

Potrivit lor, #Salvaţieconomia trebuie să devină mai mult decât un hashtag pe Linkedin şi celelalte reţele sociale. Restricţiile determinate de pandemia de coronavirus COVID-19 crează probleme financiare într-o economie şi aşa slab capitalizată cum este cea românească.

„Dincolo de măsurile administrative, sanitare, care au legătură cu stoparea epidemiei, autorităţile trebuie să intervină pentru salvarea business-ului românesc, mai ales a microîntreprinderilor şi PFA-urile din domenii precum servicii, turism, transporturi, comerţ, evenimente, HORECA, care trec prin clipe grele. Acestea au nevoie de la Guvern de decizii urgente de ajutor, în special în zona de fiscalitate”, afirmă analiştii de la Frames.

Potrivit acestora, economia se află cu spatele la zid. „95% dintre firmele din România sunt microîntreprinderi care au 1-3 angajaţi maxim şi nu dispun de resurse financiare pentru a trece peste această perioadă de restricţii. Dacă statul nu îi va ajuta fiscal, prin amânarea plăţii taxelor, prin credite fiscale, cele mai multe vor intra în blocaj, iar peste 1 milion de angajaţi vor fi afectaţi. Unii au fost trimişi deja în concedii fără plată, vor urma şomajul tehnic şi disponibilizările”, declară Adrian Negrescu, managerul Frames.

Un sondaj realizat de firma de consultanţă, la comanda Factory 4.0/Academia Industrială, în rândul a peste 300 de companii din majoritatea domeniilor de activitate, arăta zilele trecute că mediul de business a fost prins nepregătit de această coronacriză.

„Peste 70% dintre manageri declarau că nu au niciun plan de criză. Iar rezultatele negative au început să apară. Pentru că nu aveau niciun fel de buffer financiar, multe au intrat în incapacitate de plată, nu îşi mai pot onora plăţile către parteneri, iar următorul pas va fi să nu mai poată să-şi plătească salariile. Până la insolvenţă şi faliment va mai fi un simplu pas”, a mai spus acesta.

La 31 ianuarie 2020, în economia românească erau active peste 1,3 milioane de firme şi PFA-uri (72% firme)

Dintre acestea, microîntreprinderile înregistrează cel mai ridicat grad de indatorare, respectiv 99% (ca pondere a datoriilor totale in active), reprezintă singurul sector care înregistreaza o capitalizare negativă şi are cea mai ridicată rată a pierderii, respectiv -4,5%.

„Microîntreprinderile, micile afaceri de cartier, cu 1-3 angajaţi vor fi cele mai lovite de restricţii. În prezent, aceste înregistrează cea mai extinsă durată medie de încasare a creanţelor, respectiv 233 de zile, cu două luni mai mare decât cea inregistrată înainte de criza financiară. În plus, înregistrează cel mai scăzut procent de acoperire al datoriilor totale prin cifra de afaceri, respectiv 37%”, arată analiza Frames.

#Salvaţieconomia cu fapte, nu cu vorbe

În timp ce mediul de afaceri trage semnale de alarmă pe bandă rulantă, autorităţile întârzie să ia măsurile necesare pentru protejarea economiei.

„Dacă nu vor lua măsuri urgent, falimentele se vor tine lanţ, pentru că, pe lanţurile comerciale, firmele sunt mult mai dependente de parteneri decât la precedenta criză. Patronii nu au bani pentru zile negre, unii au investit cu ochii închişi în leasinguri, în chirii şi planuri fanteziste, mizând pe creşterea economică. Acum, când plăţile se vor face tot mai greu, ce vor face prima dată? Vor da oameni afară, tipic românesc. Iar acest lucru se va resfrânge în scăderea abruptă a consumului, iar în final în intrarea în recesiune. Nu este un scenariu fantezist, este o realitate care ne poate aştepta în maxim două luni”, afirmă analiştii.

Potrivit acestora, primele măsuri pe care statul trebuie să le ia sunt legate de amânarea termenelor de plată a taxelor salariale către buget. „Să le dăm patronilor o gură de oxigen pentru a putea plăti angajaţii. Un credit fiscal întins pe o perioadă de 6-12 luni este absolut necesar, mai ales pentru microîntreprinderi”, afirmă managerul Frames.

O altă măsură absolut necesară este crearea unui mecanism de finanţare cu dobândă zero a firmelor afectate de coronacriza economică. „Guvernul împreună cu băncile trebuie să pună la punct un program simplu şi uşor de accesat pentru IMM-uri, care să se poată împrumuta rapid, fără birocraţie, pentru a-şi putea asigura capitalul de lucru. Dobânda trebuie să fie zero sau aproape de zero, iar perioada de acordare să fie de minim 12 luni”, spun analiştii.

Potrivit acestora, dacă băncile, care au o capitalizare optimă, şi statul, care să garanteze împrumuturile, nu vor ajuta economia, întreaga Românie va avea de pierdut.

„Suntem încă în prima fază a coronacrizei economice. Dacă nu se iau măsuri, urmează un adevărat coşmar, cu zeci de mii de firme închise peste noapte, cu lanţuri comerciale prăbuşindu-se în câteva zile, cu un şomaj care poate ajunge rapid la 10-12%. De pierdut vom pierde toţi, patroni, angajaţi, bănci, stat şi angajaţii de la stat”, a mai declarat Negrescu.

Ce trebuie să facă angajaţii şi firmele

Dincolo de ajutorul necesar al statului şi sistemului bancar, firmele şi angajaţii au, la rândul lor, responsabilităţi majore pentru a depăşi aceast criză. Potrivit companiei de consultanţă Frames, politica „struţului cu capul în pământ” trebuie evitată.

„Stoparea plăţilor în economie, pe principiul – mai bine mor ei, decât eu – este de natură să accentueze şi mai mult blocajul financiar. Şi aşa plăţile se fac în medie la 4 luni în economie. Dacă firmele vor stopa plăţile către parteneri, cu scopul de a-şi asigura un capital de criză, cu siguranţă, în cele din urmă, vor cădea şi ele în plasa coronacrizei. Oamenii de afaceri trebuie să acţioneze solidar, să discute întârirea relaţiilor de afaceri”, spun experţii de la Frames.

Potrivit acestora, firmele trebuie să evite tentaţia de a renunţa uşor la angajaţi, în speranţa că îşi vor salva activitatea. „Dacă renunţi acum la un angajat, peste câteva luni, când lucrurile vor reveni pe linia de plutire, vei suporta consecinţele. De unde vei mai găsi salariaţi specializaţi în activitatea ta? La ce preţ? Cât te va costa să îţi refaci echipa?”, arată analiza.

Potrivit experţilor, un lucru este sigur în acest moment. Antreprenorii trebuie să-şi reconsidere planurile de afaceri pentru 2020, să plece de la reevaluarea condiţiilor pieţei şi a implicaţiile pe termen lung.

Printre măsurile absolut necesare în condiţiile coronacrizei economice, analiştii subliniază reechilibrarea costurilor pe baza previziunilor revizuite ale veniturilor alături de reconsiderarea investiţiilor.

Analiza performanţei clienţilor, de la cei rău-platnici la cei neprofitabili, trebuie să fie, de asemenea, în prim-plan, alături de deblocarea banilor din active non-core business, precum terenuri, depozite, spaţii comerciale, autovehicule sau echipamente pentru funcţii secundare.