ANALIZĂ România are salariul minim brut peste media din regiune, dar statul „mănâncă“ cel mai mult din el

Salariul minim brut din România depăşeşte media regiunii Europei Centrale şi de Est, însă în acelaşi timp, are cea mai ridicată rată efectivă de taxare dintre statele din regiune, de 41,5%, potrivit unei analize Deloitte România.

Rata efectivă de taxare se menţine cea mai înaltă, 41,5%, şi în cazul unui salariu brut de 1.000 de euro, pentru care media regiunii este de 27%.

„Ca urmare a transferului contribuţiilor de asigurări sociale în sarcina angajatului şi a majorărilor salariului minim brut, inclusiv cea anunţată pentru 1 decembrie 2018, România a ajuns să depăşească media salariului minim brut din regiune, de 421 de euro, surclasând cinci state. În schimb, celelalte 10 ţări au rate de taxare efective mai reduse, media fiind de 21%, faţă de 41,5% în România”, declară Raluca Bontaş, Partener Servicii dedicate angajatorilor globali, Deloitte România.

Analiza Deloitte România, realizată pe baza calculelor furnizate de firmele membre din reţeaua Deloitte, include România, Bulgaria, Serbia, Croaţia, Ungaria, Slovacia, Cehia, Polonia, Estonia, Lituania şi Letonia. În cazul României, a fost luată în calcul valoarea salariului minim brut in valoare de 2.080 de lei, care ar urma să intre în vigoare în decembrie 2018, conform anunţului guvernului.

„Salariatul român primeşte procentual mai puţin din rezultatul muncii decât în alte state din regiune, impozitul şi contribuţiile la bugetele publice fiind mai ridicate. Ar fi, aşadar, de aşteptat ca fiscalitatea 

înaltă să se reflecte şi într-o calitate a vieţii mai crescută, de vreme ce salariatul investeşte mai mult în serviciile publice de educaţie, sănătate, infrastructură etc. Însă, mergând la clasamentele mondiale în acest sens, ele arată contrariul, cheltuielile publice având o eficienţă redusă. De exemplu, studiul efectuat de organizaţia nonprofit Social Progress Imperative, cu sprijinul Deloitte, privind Indicele de Progres Social, care măsoară calitatea vieţii şi bunăstarea cetăţenilor, plasează România pe locul 44 din 146 de ţări, în urma tuturor celorlalte state membre UE. Astfel de date ne fac să înţelegem mai uşor fenomenul migraţiei forţei de muncă, precum şi nevoia unor măsuri inter-relaţionate şi care pot inversa această tendinţă”, spune Raluca Bontaş.

Principalele constatări ale analizei

·         Salariul minim brut variază între 500 de euro (Estonia) şi 261 de euro (Bulgaria), media fiind 421 de euro.

·         Estonia are cea mai scăzută rată efectivă de taxare a salariului minim, de 4%, urmată de Lituania (10%) şi Cehia (14%), iar România, cea mai înaltă rată, de 42%, media fiind 21%.

·         Rata efectivă de taxare a unui salariu brut de 1.000 de euro este cea mai ridicată în România (42%), Ungaria (34%), Letonia (29%) şi cea mai redusă în Estonia (13%) Bulgaria (22%), Lituania (23%).

·         România are nivelul cel mai mic de contribuţii datorate de angajator (2,25%), media fiind de aproximativ 23% în ambele scenarii. 

„Când discutăm despre salarii, ne raportăm, de regulă, la valoarea lor brută. Astfel, România nu arată rău deloc, cu o creştere a salariului mediu brut de aproximativ 41% în ultimii doi ani. Stăm bine şi la nivel de

regiune. Din păcate însă, dacă luăm în calcul ratele efective de taxare, salariul minim net din România coboară spre finalul aceluiaşi clasament. Asta înseamnă că, la sfârşitul lunii, angajatul român ia cei mai puţini bani în mână, spre deosebire de colegii lui din ţările din regiune. La fel de adevărat este şi că, la nivelul angajatorului, costurile sunt de departe cele mai reduse în România, însă ele nu au impact asupra angajatului. Totuşi, în ambele situaţii – raportare la salariu brut şi la costul salarial complet - taxele şi contribuţiile la sistemele publice din România depăşesc semnificativ media regiunii”, explică Monica Ţariuc, Senior Manager Consultanţă Fiscală, Deloitte România.

România versus Bulgaria

„Chiar şi dacă ne raportăm la Serbia şi Bulgaria, faţă de care România are un salariu minim brut semnificativ mai mare (peste 50%), constatăm că, la salariul în mână, avansul se reduce la mai puţin de jumătate”, comentează Monica Ţariuc.