ANALIZĂ Doar agricultura şi decalajul dintre exporturi şi importuri au frânat creşterea economiei în primul semestru

În premieră după cinci ani, intermedierile financiare şi construcţiile au avut o contribuţie pozitivă la creşterea Produsului Intern Brut. Seceta şi deficitul comercial au fost principalii factori de scădere.

Consumul populaţiei, investiţiile (formarea brută de capital) şi comerţul bazat pe cererea internă au tras cel mai mult în sus economia din primul semestru al acestui an.

În schimb, agricultura, afectată de secetă, şi devansarea exporturilor de către importuri au frânat creşterea Produsului Intern Brut, reiese din datele comunicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Contribuţii pozitive la creşterea PIB au mai avut industria, piaţa imobiliară şi - o premieră a perioadei post-criză - construcţiile şi intermedierile financiare.

„Analiza semestrului I din acest an comparativ cu primul semestru de anul trecut arată că sectorul construcţiilor şi intermedierea financiară nu au mai avut o contribuţie negativă la formarea PIB“, a explicat Tudorel Andrei, preşedintele INS, într-o conferinţă de presă.

„Anul trecut, în acelaşi semestru aveam câteva ramuri - agricultură, construcţii, intermedieri financiare - cu o contribuţie negativă la formarea PIB. Anul acesta, cu excepţia agriculturii, contribuţia nu a mai fost negativă. Per total, valoarea adăugată brută anul trecut a avut o creştere de 1,6 procente, anul acesta este de 3,2 procente“, a spus oficialul.

„O contribuţie negativă la creşterea PIB a avut-o exportul net (-1,5%), consecinţă a creşterii cu 6,3% a exporturilor de bunuri şi servicii corelată cu o creştere mai mare a volumului importurilor de bunuri şi servicii, de 9,6%.
Este de remarcat, însă, soldul uşor pozitiv al balanţei de plăţi“, precizează INS, într-un comunicat.

Am depăşit suta de miliarde de dolari

Produsul Intern Brut (PIB) realizat de România în primul semestru a fost de 304,9 miliarde de lei, echivalentul a 101,6 miliarde de dolari (o altă premieră statistică), respectiv 69,3 miliarde de euro.

Asta înseamnă o creştere de 3,7% a PIB în primul semestru, premisă care îi determină pe mulţi analişti, dar şi pe oficialii unor instituţii din România sau internaţionale, să se aştepte la o creştere de peste 3% a PIB în anul 2015.

În ceea ce priveşte evoluţia trimestrială, în trimestrul II 2015 avansul PIB a încetinit la 0,1% comparativ cu trimestrul anterior în condiţiile în care, în primele trei luni ale acestui an, PIB a crescut cu 1,4% faţă de trimestrul IV 2014.

Faţă de acelaşi trimestru din anul 2014, PIB-ul a înregistrat în trimestrul II 2015 o creştere cu 3,3% pe seria brută şi cu 3,7% pe seria ajustată sezonier.

Consumul de stat, de la minus la plus

„Dacă avem în vedere categoriile de utilizare a PIB, şi aici sunt două schimbări interesante.
Consumul final colectiv al administraţiei publice a avut în 2014 o contribuţie negativă la creşterea PIB, de -0,1%; anul acesta are o contribuţie pozitivă, de +0,1%.
A doua diferenţă majoră faţă de anul trecut o întâlnim la nivelul formării brute de capital.
Dacă anul trecut a avut o contribuţie negativă, de -2,2 procente, anul acesta este una pozitivă, de +1,5 procente“, a mai declarat Tudorel Andrei.

Potrivit datelor provizorii ale INS, creşteri semnificative ale volumului de activitate au avut comunicaţiile (13,8%), comerţul (5,6%) şi industria (2,2%).

Impozitele nete pe produs au crescut cu 4,2%, în timp ce cheltuielile pentru consum final al gospodăriilor populaţiei s-au majorat cu 5,4%, iar formarea brută de capital fix a consemnat o creştere cu 8,1%.

Pentru acest an, Comisia Naţională de Prognoză a revizuit în urcare la 3,3% prognoza privind avansul economiei româneşti.