Analişti: Reducerea temporară a deficitului bugetar de pensii se face cu costul creşterii viitoare masive. Efect catastrofal pentru piaţa de capital

Reducerea temporară a deficitului bugetar de pensii se face cu costul creşterii viitoare masive a acestuia, când persoanele care au contribuit la pilonul II se vor pensiona, avertizează analiştii CFA România.

Asociaţia analiştilor financiari susţine că îşi doreşte un buget echilibrat pe termen lung şi asigurarea unui trai decent la bătrâneţe pentru toţi românii printr-un management eficient al pensiilor private.

Potrivit lor, în România, cheltuielile sociale reprezintă aproximativ 8% din produsul intern brut, cea mai mare cheltuială din bugetul de stat (aproape o treime din total). Acest procent va ajunge la 15% din produsul intern brut, într-un interval de 40 de ani.

Principala diferenţă dintre sistemul de stat şi cel privat este că primul este un sistem de tip “pay-as-you-go”, adică banii reţinuţi azi celor care contribuie sunt utilizaţi pentru a plăti pensiile celor care se află la vârsta pensiei. Cel de-al doilea este un sistem finanţat - contribuţiile plătite astăzi sunt investite în numele participantului, urmând a fi returnate aceluiaşi participant sau moştenitorilor, împreună cu randamentul aferent, la vârsta pensionării.

 „Sunt mari semne de întrebare privind sustenabilitatea pe termen lung a sistemului de pensii. Este necesara rebalansarea proporţiei perioadei active în totalul vieţii, prin creşterea vârstei de pensionare şi stimularea economisirii”, declară Alexandra Smedoiu, CFA – Vicepreşedinte CFA România. România are cea mai mică rată de economisire din UE, respectiv -5%.

„Consumăm mai mult decât veniturile. Un sistem obligatoriu de pensii, care să transfere o parte din costul lunar suportat de angajat către un cont individual este o soluţie”, mai spune Alexandra Smedoiu.

Analiştii arată, de asemenea, că în cazul în care contribuţiile viitoare la pilonul II ar fi direcţionate către bugetul de stat, aceasta ar avea un efect catastrofal pentru piaţa de capital. În conturile fondurilor de pensii private obligatorii din România, 7 la număr, s-au strâns peste 9 miliarde de euro. Peste 60% din aceste sume finanţează deficitul bugetar sau datoria publică deoarece sunt investite în obligaţiuni emise de statul român, iar 20% din aceste sume asigură lichiditatea pieţei de capital de la Bucureşti, potrivit lor.