Analist: Standard&Poor’s oferă un cec în alb Guvernului

Agenţia de rating Standard&Poor’s a reconfirmat în data de 5 iunie, rating-ul României la BBB-, perspectiva rămâne negativă. Prin această decizie, agenţia a oferit un cec în alb guvernului, este de părere analistul economic Claudiu Vuţă.

Potrivit lui, pentru România, confirmarea rating-ului suveran este de importanţă capitală, retrogradarea ar fi reprezentat intrarea în rândul ţărilor non-investment grade, unde investiţiile nu sunt recomandate.

„Între 2008 şi 2014, România s-a confruntat cu această situaţie, Standard&Poor’s a retrogradat rating-ul suveran al ţării noastre la nivelul BB+ în octombrie 2008. Astfel, România s-a aflat, timp de şase ani, pe prima treaptă a categoriei non-investment (junk) a emitenţilor cu caracter speculativ, ale căror datorii prezintă un risc ridicat. Important de menţionat că în momentul în care o ţară este inclusă în rândul entităţilor non-investment grade, acestea se finanţează scump, greu şi în multe cazuri ajung în situaţia de a apela la asistenţă financiară internaţională, prin semnarea de acorduri cu Fondul Monetar Internaţional. De asemenea, investitorii ocolesc ţările ce nu au un rating recomandat pentru efectuarea investiţiilor şi se confruntă cu ieşiri de capital, efectele se transpun în devalorizarea monedei naţionale şi majorarea ratei inflaţiei”, afirmă Claudiu Vuţă.

În iunie 2020, România se afla la limită, analistul preconizând că există o posibilitate de 50% ca ţara noastră să fie retrogradată la BB+, ca urmare a politicii fiscale expansive începută în 2018, ce a dus la înregistrarea de deficite gemene record, printre cele mai ridicate din pieţele emergente. Argumentele în favoarea menţinerii României pe ultima treaptă recomandată investiţiilor sunt legate, în primul rând, de ponderea redusă a datoriei publice în PIB, aflată la 35,2%, la nivelul lunii decembrie 2019 şi de decizii economice corecte, pe care agenţia de rating anticipează că guvernul României le va adopta, în vederea restabilirii echilibrelor bugetare.

Standard&Poor’s preconizează că scăderea economică provocată de criza de COVID-19 va împinge datoria publică a României la un nivel de peste 40% din PIB în 2020, iar cheltuielile cu dobânzile nu vor depăşi 5% din veniturile fiscale, însă agenţia preconizează o consolidare fiscală semnificativă după alegerile parlamentare.

S&P ar putea revizui perspectiva de la negativ la stabil, dacă guvernul va progresa în ceea ce priveşte consolidarea fiscală, ceea ce duce la stabilizarea finanţelor publice şi a poziţiei externe a României, susţine analistul economic.

S&P preconizează că economia României se va contracta cu 5,5% în 2020, comparativ cu aşteptările anterioare, ce prevedeau o creştere economică de 3,5%. Cererea internă va înregistra o scădere semnificativă, în special în trimestrul doi, cauzată de măsurile de carantină impuse populaţiei, pentru limitarea răspândirii COVID-19, ce a dus la închiderea unor sectoare de activitate.

De asemenea, cererea externă slabă din partea partenerilor comerciali cheie va avea repercusiuni asupra exporturilor româneşti, care au ca destinaţie Germania - pondere de 22% şi Italia – pondere de 11%, ţări care se confruntă şi cu recesiuni profunde în 2020.

S&P preconizează că România va înregistra o creştere economică de 4,0% în 2021.

Este remarcată şi instabilitatea politică, ce a dus la adoptarea a două moţiuni de cenzură, în ultimul an. Standard&Poor’s consideră că alegerile parlamentare vor fi esenţiale pentru determinarea traiectoriei fiscale pentru anii ce vor urma, subliniază analistul.

În comunicatul S&P au fost incluse şi anticipaţiile agenţiei în legătură cu majorarea punctului de pensie, începând cu 1 septembrie 2020, cu 40%. Agenţia consideră că scăderea economică provocată de criza COVID-19 va oferi guvernului un context politic pentru a creşte pensiile nu cu 40%, ci cu un procent de 10%. Această creştere va adăuga un procent de 1% la deficitul bugetar.

Contracţia economică, alături de scăderea veniturilor fiscale va duce la o majorare suplimentară a deficitului bugetar al României în 2020. Ca răspuns la efectele COVID-19, autorităţile au lansat o serie de măsuri economice pentru a proteja companiile şi angajaţii.

Conform, S&P, măsurile de stimulare fiscală, anunţate până acum, de 3% din PIB, sunt printre cele mai firave din regiune. Deşi măsurile luate de către guvern pot reduce efectele crizei, agenţia consideră că acestea vor majora deficitul bugetar la aproximativ 8% din PIB, iar datoria publică va atinge 40% din PIB, ca efect al contracţiei economice.

Cheltuielile cu salariile din sectorul bugetar şi pensiile vor atinge 90% din veniturile încasate din taxe. Randamentele titlurilor de stat au crescut în 2020 pe fondul instabilităţii politice şi fiscale în combinaţie cu contextul COVID-19. Având în vedere creşterea nevoilor de finanţare pe termen scurt, dobânzile ar putea creşte în continuare. S&P preconizează că deficitul de cont curent se va adânci, ajungând la 5% din PIB în 2020 ca o reflecţie a politicii fiscale guvernamentale.

S&P crede că BNR va continua să folosească rezervele în valută pentru a susţine moneda naţională pe parcursul anului, mai ales că 2020 este an electoral.

„Prin decizia de reconfirmare a rating-ului suveran al României, Standard&Poor’s oferă un cec în alb guvernului. Agenţia remarcă imposibilitatea aplicării unei majorări a punctului de pensie cu 40%, în condiţiile în care economia României se va contracta cu 5,5% în 2020. Majorarea pensiilor cu 40% este linia roşie peste care guvernul nu va trebui să treacă. În caz contrar, ne vom confrunta cu o retrogradare a rating-ului suveran. Agenţia urmează să reevalueze din nou rating-ul României la finalul anului în curs, după data de 1 septembrie, dată la care ar trebui să fie majorate pensiile.

Preconizez că guvernul nu va trece linia roşie, scoasă în evidenţă de către S&P, iar pensiile vor fi majorate cu 10%, urmând ca în anii următori acestea să crească conform evoluţiilor economice”, conchide Claudiu Vuţă.

Claudiu Vuţă este analist economic, membru al AAFBR (Asociaţia Analiştilor Financiar-Bancari din România), având o experienţă de peste 15 ani în domeniul economic. În prezent, urmează cursurile programului de excelenţă „Politici economice şi ale pieţei muncii” din cadrul Konrad Adenauer Stiftung.