ANAF înăsprește inspecțiile fiscale: Presiunea penală va fi mai mare în acest an

Amenzile contravenționale și instrumentele penale pentru recuperarea creanțelor fiscale vor fi tot mai folosite de ANAF în 2024, în colectarea de bani la buget, în contextul creșterii poverii fiscale.

Când vine vorba de legislația intrată în vigoare deja, D&B susține că Directiva (UE) 2017/1.371 a fost transpusă, în mai 2023, în Legea evaziunii într-o manieră generică, prin copierea textului din directivă, urmat de instituirea pedepsei cu închisoarea de la 7-15 ani, fără o adaptare corespunzătoare a acestuia prin prisma intenției legiuitorului european sau a specificului legislației evaziunii. Acest text este unul deficitar și poate ridica dificultăți în interpretare și în aplicarea lui în practică de către organele penale, având în vedere în primul rând faptul că el sancționează, în esență, o acțiune sau inacțiune comisă într-o schemă frauduloasă de tip transfrontalier, fără însă ca legiuitorul român să facă referire în vreun fel la intenția calificată prin scop, respectiv sustragerea de la plata obligațiilor fiscale.

Se ajunge astfel ca, pe calea acestei reglementări, să se sancționeze și erori comise de către contribuabil, precum simple erori în completarea unor declarații. O altă problemă pe care am văzut-o și o altă inadvertență din această lege este sancționarea tentativei pentru divulgarea de informații în privința TVA.

„În cadrul disputelor pe care le putem avea cu autoritățile fiscale și penale pe marginea acestui subiect, există mai multe remedii, două dintre acestea, foarte eficiente de altfel, ar fi, pe de o parte, posibilitatea companiilor de a se adresa Curții Constituționale a României prin sesizarea de neconformitate pe care o pot formula, iar pe de altă parte, prin intermediul întrebărilor preliminare pe care le putem adresa Curții de Justiție a Uniunii Europene”, menționează reprezentanții D&B în cadrul documentului remis miercuri.

Un alt proiect de lege adoptat în 2023 de către Parlamentul României - 805/2023 și în privința căruia, din păcate, Curtea Constituțională a respins obiecția de neconstituționalitate este proiectul de lege care vizează măsuri în materie penală. Acesta este transmis către Președinție, spre promulgare, deci s-ar putea să intre în următoarea perioadă în vigoare. Este un proiect de lege extrem de periculos pentru mediul de afaceri și a fost contestat în repetate rânduri. Una dintre cele mai importante incriminări o reprezintă fapta de reținere la sursă, în condițiile în care reținerea la sursă vizează o problematică de natură fiscală și care, din punctul nostru de vedere, ar trebui să rămână în competența organelor fiscale și a instanțelor civile, de contencios administrativ și fiscal, iar nu să treacă în partea din partea organelor penale și a instanțelor penale.

„Neclaritatea legislației fiscale, de cele mai multe ori, naște dispute fiscale între contribuabili și autoritățile fiscale, inclusiv în ceea ce privește determinarea existenței sau nu a obligației de a reține la sursă o obligație fiscală. Din acest punct de vedere, ea ar trebui să rămână în această zonă civilă și să nu migreze spre zona penală”, mai menționează reprezentanții D&B.

D&B mai susține că proiectul de lege abundă în fapte incriminate într-o manieră neclară și improprie. Se copiază, practic, aceeași dispoziție incriminatorie defectuoasă din materia TVA, care devine aplicabilă și pentru tranzacțiile naționale, astfel că simpla eroare în completarea decontului ar putea fi cercetată penal, în contra specificului faptelor de evaziune fiscală care sunt de intenția de a se sustrage de la plata de obligații fiscale.

De asemenea, cei doi reprezentanți ai societății de avocatură menționează că se încalcă flagrant principiului specializării autorităților publice și al separației puterilor în stat, întrucât organele penale soluționează disputele fiscale (problematica nereținerii, comiterea de erori în declarații de TVA) și, totodată, organele fiscale soluționează aspectele penale: vor putea decide să nu mai depună sesizări penale dacă contribuabilii achită ”prejudiciul” stabilit, deci care vor putea, iată, acționa ca veritabile organe judiciare.