Amenzi pentru patronii care obligă angajaţii să facă ore suplimentare

Angajatorii care obligă angajaţii să presteze ore suplimentare de muncă vor fi amendaţi cu până la 3.000 de lei pentru fiecare salariat aflat într-o astfel de situaţie, a decis miercuri Camera Deputaţilor.

Noile reguli, care modifică Codul Muncii, au fost adoptate miercuri în plenul Camerei Deputaţilor, în calitate de for decizional, cu 169 voturi pentru, 44 contra şi 67 abţineri. Ele vor fi trimise către preşedinte pentru promulgare şi vor intra în vigoare imediat ce sunt publicate în Monitorul Oficial.

Astfel, angajatorii vor fi amendaţi cu sume cuprinse între 1.500 lei şi 3.000 lei pentru fiecare persoană identificată să prestează muncă suplimentară.

În prezent, Codul Muncii prevede doar amendă între 1.500 şi 3.000 lei pentru nerespectarea dispoziţiilor privind munca suplimentară, fără ca aceasta să fie corelată cu numărul de salariaţi care prestează ore suplimentare.

Potrivit Codului Muncii, durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăşi 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare.

Românii muncesc peste 40 de ore pe săptămână

Iniţiatorii modificărilor adoptate miercuri îşi motivează propunerea prin datele unui sondaj european (European Working Conditions Survey), din 2016, conform căruia peste 35% din angajaţii români muncesc mai mult de 40 de ore pe săptămână, situându-se pe locul 3 din Uniunea Europeană, după Republica Cehă şi Grecia şi peste media europeană de 23%.

„Impactul muncii în exces asupra sănătăţii şi performanţei angajaţilor este eminamente negativ, 15% dintre angajaţi afirmând că munca le afectează negativ starea de sănătate”, au arătat aceştia.

De asemenea, iniţiatorii menţionează că 21% dintre angajaţii români au declarat că în ultimele 12 luni s-au simţit constant prea obosiţi să facă faţă sarcinilor domestice de după programul de lucru, iar 11% consideră că locul de muncă i-a împiedicat în mod repetat să acorde suficientă atenţie familiei.

„Orele suplimentare afectează viaţa personală şi familială a individului prin simplu fapt că reduce timpul petrecut alături de familie şi implicare scăzută în dezvoltarea copiilor. (...) Efectele expunerii angajaţilor la munca suplimentară activează un întreg lanţ de efecte adverse în urma insatisfacţiei cu munca şi familia, epuizării profesionale, adicţiei faţă de muncă şi stării de bine: abandon, absenteism, depresie, accidente la locul de muncă şi suicid”, mai susţin iniţiatorii.