Amenințarea anului 2025. Crizele cibernetice sperie companiile europene

Atacurile cibernetice sunt, în 2025, cel mai mare risc cu care se confruntă companiile europene, potrivit unui sondajului CCNE Pulse Check 2025 realizat de rețeaua Crisis Communications Network Europe (CCNE), formată din agenții specializate în comunicare și managementul de criză din 18 țări din Europa.

Datele au fost prezentate în cadrul reuniunii anuale a rețelei, desfășurate la Varșovia, unde 11 dintre cele 18 agenții respondente au plasat atacurile cibernetice pe primul loc în clasamentul celor mai probabile crize de care sunt afectați clienții lor. Amenințările digitale depășesc, astfel, riscurile economice, instabilitatea politică sau disputele comerciale și vamale. Cu toate acestea, aproape 90% dintre experții în criză chestionați au evaluat nivelul de pregătire a companiilor ca fiind „moderat” sau chiar „scăzut”.

„Noi avem în medie un caz de atac cibernetic pe lună. De aceea, observăm frecvent că riscurile cibernetice sunt tratate ca fiind un pericol îndepărtat. Companiile cred că ori nu sunt suficient de mari și de importante încât să devină ținta unui atac cibernetic. Ori consideră că sunt suficient de bine protejate. Din păcate, realitatea arată contrariul. Crizele digitale nu doar că apar tot mai des, dar pot provoca daune operaționale, financiare și reputaționale severe”, afirmă Ana Maria Gardiner, Managing Partner în cadrul Lighthouse PR, reprezentant unic pe România în cadrul Crisis Communication Network Europe.

Studiul CCNE mai arată că multe organizații se bazează exclusiv pe manuale de criză - care devin inutile în cazul unui atac cibernetic major, atunci când infrastructura IT este compromisă. Lipsa simulărilor reale, a responsabilităților clar definite și a instruirii practice reprezintă verigi slabe în pregătirea companiilor pentru situații limită.

Pe lângă amenințările cibernetice, membrii CCNE au evidențiat și alte riscuri majore cu impact direct asupra comunicării de criză: dezinformarea accelerată de inteligența artificială, polarizarea socială, schimbările geopolitice și intensificarea fenomenului fake news. Toate acestea cresc presiunea asupra companiilor de a fi mai agile și mai transparente în gestionarea reputației și relației cu publicurile-cheie.

Deși inteligența artificială este deja integrată în multe instrumente de monitorizare și simulare, specialiștii avertizează că tehnologia nu poate înlocui expertiza umană, ci doar o poate susține.

„Inteligența artificială este un aliat util, dar experiența și discernământul rămân esențiale, mai ales pe timp de criză”, mai subliniază Ana Maria Gardiner.

Evenimentul de la Varșovia a reunit reprezentanții agențiilor membre CCNE pentru două zile de schimb de bune practici, prognoze de risc și soluții concrete pentru o comunicare eficientă în situații de criză.