Agricultura intensivă şi făcută necorespunzător poate contribui la deşertificarea României
0Agricultura românească a devenit tot mai intensivă, pe fondul creşterii numărului firmelor care activează în domeniu şi a suprafeţelor exploatate. Dar folosirea tehnologiilor care solicită la maximum potenţialul pământului ar putea afecta semnificativ suprafaţa agricolă fertilă, fapt care poate duce la deşertificare, susţin reprezentanţii companiei elveţiene Syngenta.
Datele Comitetului Interguvernamental pentru Schimbări Climatice arată că o treime din teritoriul României, adică circa şapte milioane de hectare, şi 40% din suprafaţa agricolă se află în zone cu risc de deşertificare.
„Agricultura românescă va înregistra, în acest an, o producţie record, însă pericolul exploatării intensive şi nesustenabile a terenurilor riscă să amaneteze viitorul agroalimentar al ţării”, susţin reprezentanţii Syngenta România, unul dintre marii furnizori de seminţe şi produse pentru protecţia culturilor, într-o analiză legată de evoluţia agriculturii româneşti, citată de News.ro. Agricultura intensivă presupune exploatarea la potenţial maxim a fiecărui hectar, pentru a obţine o producţie cât mai mare.
În plus, spre deosebire de ţări precum Germania sau Franţa, cantitatea de produse pentru protecţia plantelor folosite de către agricultorii români este de 3-4 mai mică. „Agricultura care exploatează resursele naturale peste limite poate avea, în timp, efecte dăunătoare pentru calitatea mediului. Un simplu exemplu îl constituie lucrările necorespunzătoare ale solului, care pot duce la reducerea fertilităţii solului, la eroziune şi limitarea surselor de apă”, a declarat directorul de comunicare şi relaţii publice al Syngenta România şi Republica Moldova, Andrei Măruţescu.
Dezvoltarea spectaculoasă a afacerilor din sectorul agricol, din ultimii ani, a adus multe beneficii economice României dar, pe termen lung, poate pune în pericol echilibrul dintre ecosisteme şi agricultură, susţine Syngenta. Practicarea unei agriculturi intensive folosind tehnologii adaptate tipului de sol aduce beneficii calităţii acestuia, prin reducerea gradului de compactare, creşterea conţinutului solului în materie organică, fertilitate şi, cel mai important, reduce fenomenul de eroziune.
„Un alt exemplu se referă la poluarea neintenţionată a cursurilor de apă. Atunci când folosim produse pentru protecţia plantelor, este important să ne asigurăm că luăm toate măsurile pentru a proteja mediul inconjurător”, a afirmat Măruţescu.
Syngenta România apreciază că evoluţia cifrei de afaceri din sectorul agricol demonstrează că România are un potenţial semnificativ, iar viitorul arată excelent pentru acest sector de activitate. Totuşi, România are nevoie de tehnologii şi soluţii moderne pentru combaterea dăunătorilor, bolilor şi buruienilor, mai ales în contextul în care presiunea factorilor climatici asupra ecosistemelor agricole este tot mai mare.
„Trebuie să evităm tentaţia de a produce mult, ignorând posibilele efecte asupra mediului şi ecosistemelor. Avem nevoie de o agricultură responsabilă, care să rămână profitabilă şi generaţiilor viitoare”, a menţionat reprezentantul companiei.
Una dintre marile provocări la adresa agriculturii este cea a apei. Agricultura foloseşte, în prezent, 70% din resursele mondiale de apă dulce, iar 40% din suprafaţa agricolă mondială suferă de efectele fenomenului de eroziune. „Nici România nu este scutită de pericolul deşertificării. Potrivit datelor Oficiului pentru Studii Pedologice, peste 1.000 de hectare sunt acoperite de nisip în fiecare an, procesul de eroziune şi deşertificare fiind cel mai evident în sudul Câmpiei Române, Dobrogea şi sudul Moldovei”, susţine Syngenta.