AFP: Europenii circulă cu trenul, românii preferă maşina pentru că trenurile au întârzieri foarte mari

Dacă europenii preferă să circule cu trenul – un mijloc de transport mai rapid și care protejează mediul, în România, numărul celor care aleg calea ferată s-a micșorat de șase ori în ultimii 20 de ani, potrivit AFP. În plus, viteza unui tren de călători este de 50 de kilometri pe oră, în timp ce standardul european este de 160 de kilometri pe oră.

La o scurtă plimbare prin orice oraș din țară rar vezi un loc liber de parcare, claxoanele mașinilor te înnebunesc, iar autostrăzile sunt pline ochi. Și asta pentru că numărul maşinilor s-a triplat în 20 de ani, trecând de la 1,3 la patru milioane, românii îndreptându-se către un "lux" rar în perioada comunistă, potrivit agenției AFP.

Dacă românii au prins gustul mașinilor, europenii s-au orientat către rețeaua feroviară. În schimb, numărul românilor care călătoresc cu trenul s-a micşorat de şase ori, ajungând de la 407,9 milioane la 70,3 milioane, potrivit Institului de statistică. Iar, anul acesta cifrele vor și mai mici. “Traficul ar putea scădea cu 10 la sută în 2010”, a declarat Liviu Pescăraşu, directorul departamentului de călători al companiei feroviare naţionale CFR.

Și francezii au renunțat la tren pentru mașini

"Ce se întâmplă acum în România este similar cu ce s-a petrecut în Franța, în a doua decadă a anilor 20, când s-a renunțat la tramvaie pentru că se credea că mașinile sunt viitorul”, explică Ștefan Roșeanu, secretarul general al Asociației Industriilor Feroviare. Franța a reînceput să folosească tramvaiele, după ce protecția mediului a devenit o îngrijorarea globală.

De ce renunță românii la călătoria cu trenul

Condițiile precare de transport și întârzierile care pot ajunge la două-trei ore îi fac pe români să renunțe la transportul feroviar. Viteza unui tren de călători este de 50 de kilometri pe oră, în timp ce standardul european este de 160 de kilometri pe oră. În plus, între oraşele turistice Sibiu şi Braşov, legăturile directe sunt întrerupte de mai multe luni din cauza unui pod avariat.

40% din căile ferate trebuie reparate

Potrivit datelor oficiale, 40 la sută din căile ferate şi 96 la sută din podurile feroviare au nevoie de reparaţii majore. Reprezentanți ai  Comisiei Europene spun că România trebuia să ia imediat măsuri pentru a îmbunătăți infrastructura feroviară, iar faptul că tot mai mulți cetățeni renunță la călătoria nu trenul nu e este un lucru bun pentru economia autohtonă.

Citește și : Doar 4% din podurile feroviare şi mai puţin de 60% din liniile ferate sunt sigure din punct de vedere tehnic, restul având scadenţele de reparaţii capitale depăşite.

Infrastructura pune piedici producției

Din cauza infrastructurii deficitare, Ford nu reuşeşte să exporte 1.000 de maşini pe care vrea să le producă pe zi la Craiova, a explicat, recent, Mark Gitenstein, ambasadorul Statelor Unite.

Există și linii de cale ferată care sunt în renovare în cadrul proiectelor europene, cum ar fi cea între Constanţa şi Bucureşti. Acest traseu de 225 de kilometri este parcurs în prezent cel mai adesea în cinci ore, o durată mai mare decât în perioada comunistă. Durata acestuia trebuie redusă la două ore şi 30 de minute la jumătatea lui 2011, potrivit lui Radu Berceanu, ministrul Transporturilor. O altă problemă sunt furturile de șine, iar nenumărate accidente s-au produs tocmai pentru că șinele au fost dezmembrate.

Citește și: Au furat şinele de la calea ferată dintr-un depou de la Avrig

Restricţii de viteză vor persista totuşi până în 2015, renovarea podului peste Dunăre nefiind luată în considerare iniţial, avertizează directorul adjunct al proiectelor europene pentru CFR, Radu Irimia. Pe o porţiune renovată cu fonduri europene între Bucureşti şi Câmpina, lipsa de întreţinere conduce din nou la restricţii de viteză, a declarat pentru AFP o sursă din domeniu. Ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, care nu a răspuns întrebărilor AFP, a spus în nenumărate rânduri că lipsa fondurilor întârzie modernizarea infrastructurii feroviare.

După ce a primit 610 milioane de euro de la Uniunea Europeană, Bucureştiul dispune, din 2007, de 1,85 de miliarde de euro pentru infrastructura feroviară, dar încă nu a primit acești bani. Taxa de utilizare a infrastructurii (TUI) este singura sursă de finanţare a căii ferate, bugetul de stat neputând să facă față costurilor de întreținere. De aceea, la noi, această taxă este mai mare ca în Europa: costă între nouă și 14 euro/tren-kilometru. În alte state sunt țări în care TUI este sub un euro.