Adrian Vasilescu: Lumea merge spre taxarea mare a resurselor şi a materiilor prime şi neimpozitarea muncii
0Următorul model economic post criză nu se va mai baza pe creditare şi se va migra de la vânzare directă la leasing, iar statele vor pune taxe foarte înalte pentru materii prime şi materiale şi vor impozita minim munca, sistem care ar putea fi preluat şi de România, afirmă Adrian Vasilescu.
„Lumea merge spre taxe foarte mari pentru materii prime şi materiale, pentru resurse. Resursele vor costa foatre mult sub efectul impozitării. Munca, tocmai pentru a stimula performanţa, inovaţia, va fi impozitată la minim. Şi România are de gândit, nu cumva este timpul de această schimbare?“, a spus Adrian Vasilescu consilierul guvernatorului BNR la un seminar despre întreprinderi mici şi mijlocii.
Afirmaţia sa vine în contextul în care autorităţile negociază în aceste zile nivelul redevenţelor pe următorii zece ani cu Petrom, Exxon, Chevron, Romgaz şi ceilalţi mari jucători interesaţi să extragă ţiţei şi gaze naturale, atât din zăcăminte de pe uscat, cât şi din perimetrele aflate în Marea Neagră.
În România, nivelul redevenţelor la petrol şi gaze se află între 3,5% şi 13,5% din valoarea producţiei. Până acum, redevenţele nu au putut fi majorate, din cauza contractului de privatizare al Petrom, din 2004, prin care statul se obliga să nu mărească nivelul timp de zece ani.
Numai că, din 2007 încoace, nivelul redevenţelor a revenit în discuţia publică, din cauză că statul a constatat că sumele primite sunt prea mici. În 2012, România a încasat din redevenţe 1,5 miliarde de lei, din care 1,2 miliarde de lei (270 milioane de euro) reprezintă redevenţele pentru petrol şi gaze.
Potrivit unui studiu prezentat de PricewaterhouseCoopers, nivelul mediu plătit în România este de 7-8%, pe când în Marea Britanie se aplică o taxă de 50% pe veniturile din petrol, plus o taxă suplimentară de 32%. Există, însă, un sistem de deduceri care fac ca, efectiv, taxarea să fie la 15%, adică dublu faţă de nivelul redevenţelor colectate în România.
În Danemarca există o taxă nominală de 52%, însă aplicându-se o serie de facilităţi, rata efectivă de taxare este de 18%. Ba mai mult, Reuters scria acum o săptămână că inclusiv în Danemarca a anunţat că va majora taxele operatorilor care extrag deja ţiţei şi gaze din Marea Nordului. Mai la nord, în Norvegia, taxa suplimentară pe profitul petroliştilor este de 51%, însă după deduceri nivelul efectiv este de 21%. Ceea ce înseamnă de circa trei ori mai mult decât se colectează în România.