Acord istoric privind salariile de subzistență. Ce înseamnă pentru România
0Organizația Internațională a Muncii (OIM - ILO) a ajuns la un acord istoric privind definirea salariilor de subzistență, marcând un pas semnificativ în promovarea drepturilor lucrătorilor la nivel mondial.
Conform noii definiții, un salariu de subzistență reprezintă "nivelul salarial necesar pentru a permite o viață decentă lucrătorilor și familiilor lor, având în vedere circumstanțele țării și calculat pentru munca efectuată în orele normale.” Această definiție subliniază principiul fundamental al asigurării lucrătorilor a unor venituri care să le permită să se susțină pe ei și familiile lor adecvat.
Luc Triangle, Secretar General al Confederației Sindicatelor Internaționale (CSI), a salutat acordul ca o victorie semnificativă pentru lucrătorii din întreaga lume, afirmând: "Realizarea acestui acord la OIM, după 80 de ani de neglijare a importanței salariilor de subzistență, reprezintă o victorie majoră pentru oamenii care muncesc. În prezent, pentru prea mulți lucrători salariile sunt insuficiente pentru a-i scoate pe ei și familiile lor din sărăcie, cu atât mai puțin pentru a le asigura un trai demn. Acest acord marchează un pas important către acțiuni internaționale pentru a oferi salarii de subzistență și reprezintă un salt înainte în justiția socială."
Acordul pune presiune pe guvernanții români
Pentru România, definirea salariului de subzistență la nivel internațional reprezintă un pas important și aduce presiuni adiționale pe guvernanți ce de-a lungul ultimilor ani nu au ținut cont de coșul minim de consum pentru un trai decent. Conform Legii 174/2020, „Coșul minim de consum pentru un trai decent constituie elementul principal de fundamentare a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată și a politicii salariale.”
Salariul minim a crescut de-a lungul anilor, iar în continuare rămâne unul dintre principalele elemente de creștere salarială la nivel național. Chiar dacă salariul minim ajunge la 3,300 RON brut, în continuare nu este nici aproape de valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent.
În 2018, anul în care s-au trecut contribuțiile în totalitate de la angajator la angajat, salariul minim era de 1,162 RON net, comparativ cu 2,552 RON net – valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent pentru o persoană. În 2023, valoarea salariului minim a ajuns la 2,079 RON net, dar și coșul minim de consum pentru un trai decent s-a ridicat la 3,807 RON net pe fondul exploziei prețurilor energiei, a inflației produselor de consum și a crizei provocate de pandemia de COVID-19. Dacă se echilibra distribuția sarcinii fiscale între capital și lucrător (2/3 capital și 1/3 lucrător), creșterea salariului ar fi fost mai substanțială.
Directiva europeană privind salariile minime adecvate oferă României un context de reflecție pentru a alinia salariile minime cât mai aproape de nivelul traiului decent. În 2024, la 35 de ani de la Revoluție când lucrătorilor li s-a promis prosperitate și posibilitatea de-a se bucura de o bunăstare materială în țara lor, oamenii continuă să plece din cauza salariilor scăzute.
Directiva europeană oferă mecanisme pentru stabilirea unei formule de calcul a salariului minim, iar Cartel ALFA cere încă o dată respectarea Legii 174/2020, dar și promovarea bunăstării lucrătorilor. Directiva oferă recomandarea ca salariul minim să fie 60% din median sau 50% din salariul mediu, totuși decizia asupra unei formule clare rămâne la nivelul fiecărui stat.
Astfel, România, în condițiile în care salariul median este scăzut, fiind aproape de minimul pe economie, iar salariul minim brut se apropie deja de valoarea de 50% a salariului mediu, trebuie găsită o formulă ce să aibă în vedere, în principal, coșul minim de consum pentru un trai decent. Promovarea bunăstării lucrătorilor, indiferent dacă se află pe salariul minim pe economie sau nu trebuie să fie o prioritate a guvernului unei țări care se confruntă cu cel mai mare risc de sărăcie și excluziune socială din Europa (34.4% în 2022 comparativ cu media europeană de 21.6%), dar și în care abandonul școlar este la cel mai ridicat nivel (15.5% în 2022 comparativ cu media europeană de 9.5%).
„Sărăcia și riscul de excluziune socială, dar și abandonul școlar sunt rezultate ale salariilor sub nivelul subzistenței. Astfel, în timp ce sărbătorim definirea salariilor de subzistență, atragem atenția încă o dată că la baza salariului minim trebuie să fie coșul minim de consum pentru un trai decent!”, a declarat Bogdan Hossu, președintele Cartel Alfa.