2019: Se schimbă regulile la credite, inclusiv la Prima Casă
0Dacă te numeri printre cei care şi-au pus în gând să-şi cumpere o casă în 2019, trebuie să ştii că accesarea de credite este mai dificilă, chiar şi pentru programul Prima Casă.
După un 2018 lipsit de turbulenţe în imobiliare, 2019 şi-a luat startul sub semnul unor schimbări de fundal cu bătaie lungă, scrie Imobiliare.ro. Astfel, data de 1 ianuarie marchează intrarea în vigoare a noilor reglementări ale Băncii Naţionale a României (BNR) privind condiţiile de creditare. Aprobate spre finele anului trecut, normele vizează gradul total de îndatorare acceptat la accesarea unui împrumut, calculat ca pondere a obligaţiilor totale lunare de plată raportate la venitul net lunar. În 2019, plafonul maxim permis de către băncile de pe piaţa autohtonă este substanţial mai scăzut, ajungând până la un maximum de 40% din venitul net la creditele în lei. Modificarea este una cât se poate de notabilă, având în vedere că, în urmă cu doar un an, acelaşi indicator ajungea până la aproximativ 60%, în funcţie de bancă – depăşind, în unele cazuri, chiar şi acest nivel. Pe de altă parte, de constrângeri sensibil mai accentuate vor fi afectaţi cei care ar intenţiona să acceseze un împrumut în valută, plafonul aplicat pentru acest tip de credite fiind de doar 20%. „Regulamentul se aplică atât instituţiilor bancare, cât şi IFN”, precizează oficialii BNR.
Obiectiv: o creditare sănătoasă!
Potrivit acestora, modificarea regulamentului de creditare urmăreşte două obiective majore, anume simplificarea accesului la credite şi consolidarea creşterii sustenabile a activităţii de creditare. „Conform noii metodologii de calcul, nivelul creditului şi al ratelor aferente va putea fi stabilit uşor de orice solicitant”, explică, în cel dintâi caz, reprezentanţii băncii centrale. Cel de-al doilea obiectiv este, desigur, şi cel mai important, acesta constând în „protejarea populaţiei cu venituri medii şi cu venituri sub valorile medii în sensul îmbunătăţirii capacităţii de plată, pentru creditare sănătoasă”. Oficialii BNR, au punctat că măsuri prudenţiale similare au fost adoptate deja şi în alte ţări europene, cum ar fi Ungaria, Polonia, Estonia, Lituania sau Cehia.
Veniturile, la un nivel satisfăcător
Este de aşteptat, desigur, ca noile măsuri să aibă un impact important asupra activităţii de tranzacţionare din imobiliare. Potrivit Georgiei Cailean, CEO Coldwell Banker Romania, evoluţia pieţei rezidenţiale în 2019 va fi influenţată de evoluţia economică şi de deciziile care se vor aplica începând cu acest an – incluzând aici, desigur, o măsură importantă cum este diminuarea gradului de îndatorare. „Toate acestea îşi pot pune în mod negativ amprenta asupra segmentului finanţărilor, însă rămâne de văzut în ce măsură, în condiţiile în care veniturile se păstrează la un nivel satisfăcător”, subliniază reprezentanta companiei de consultanţă.
Uşoară îngăduinţă la Prima Casă
Ce se va întâmpla, în noile condiţii de creditare, cu programul Prima Casă, care continuă să se bucure de un evident succes în rândul românilor? Beneficiarii programului ar fi ceva mai avantajaţi de normele recent intrate în vigoare, gradul maxim de îndatorare ajungând la 45% pentru creditele destinate achiziţionării unei prime locuinţe. Potrivit celor mai recente declaraţii oficiale, programul guvernamental – intrat în cel de-al zecelea an al său de existenţă – va continua şi anul acesta. „Programul va continua să funcţioneze şi în 2019, reprezentând o opţiune potrivită pentru un procent de cumpărători deloc de neglijat”, punctează şi Georgia Cailean.
Deşi cuantumul şi distribuirea fondurilor atribuite pentru Prima Casă în 2019 nu au fost publicate în mod oficial, plafonul statului ar trebui să ajungă la circa două miliarde de lei, potrivit unei strategii pe cinci ani propuse de către Ministerul Finanţelor la finele anului 2016. Conform acestui plan, respectat până în prezent, programul avea să beneficieze de fonduri în valoare de 2,5 miliarde lei în 2017, apoi de câte două miliarde de lei în 2018, 2019 şi 2020 şi de 1,5 miliarde de lei în 2021. Reducerea graduală a plafonului de garanţii avea în vedere diminuarea intervenţiei statului prin garantare – presupunând, desigur, că piaţa creditului ipotecar ar continua să se dezvolte în următorii ani, iar populaţia aă aibă un acces sporit la produsele standard ale băncilor.