1,5 miliarde de dolari, fraudele fiscale anuale din România

În timp ce autorităţile nu se arată îngrijorate de situaţie, analiştii financiari autohtoni consideră că fenomenul este mult subestimat Contrabanda cu bunuri contrafăcute, bancruta

În timp ce autorităţile nu se arată îngrijorate de situaţie, analiştii financiari autohtoni consideră că fenomenul este mult subestimat

Contrabanda cu bunuri contrafăcute, bancruta frauduloasă, ilegalităţile legate de taxe şi cele din domeniul creditelor de consum sunt principalele modalităţi de fraudă financiară întâlnite în România.

Acest fenomen este evaluat de Departamentul de Stat American la aproximativ 1,5 miliarde de dolari, anual. Autorităţile de la Bucureşti sunt de părere că situaţia nu este îngrijorătoare, în timp ce specialiştii în domeniu consideră că fenomenul este mult subestimat.

"România este o ţară de tranzit pentru traficul de droguri, arme, maşini furate şi de persoane, datorită poziţiei sale geografice. În plus, ţara este vulnerabilă la fraudele financiare", se arată într-un raport realizat de o divizie a Departamentului de Stat American, care citează date ale Băncii Naţionale a României (BNR).

Economia subterană, 30% din PIB în 2000-2004

"Cifrele trebuie analizate într-o succesiune multianuală, doar aşa ne putem face o imagine completă. Raportată însă la PIB, cifra de 1,5 miliarde de dolari demonstrează că instituţiile abilitate îşi fac meseria", a declarat, ieri, pentru Adevărul, Adrian Cucu, comisarul general al Gărzii Financiare. De aceeaşi părere este şi fostul ministru al finanţelor, din perioada 2000-2004, Mihai Tănăsescu, moment în care economia subterană era estimată la aproximativ 30% din PIB. "La prima vedere este o cifră mare, dacă dacă se raportează la PIB, fenomenul nu este îngrijorător, procentul fiind de sub 1% din PIB", consideră Tănăsescu.

"Frauda fiscală este mult subestimată"

Potrivit raportului, iegalităţile legate de TVA reprezintă 10% din totalul fraudelor financiare, în scădere de la 45% în anii precedenţi, iar principalele modalităţi de fraudă financiară sunt contrabanda cu bunuri contrafăcute, bancruta frauduloasă, fraudele legate de taxe şi cele din domeniul creditelor de consum. Autorii raportului afirmă că una dintre sursele de spălare a banilor este traficul cu bunuri precum ţigarete, alcool, cafea sau alte produse care sunt supuse taxării. "Estimările industriei privind nivelul total al contrabandei din domeniul tutunului este de aproximativ 15% din total piaţă, ceea ce înseamnă între 275 şi 300 de milioane de dolari, anul trecut", explică Gilda Lazăr, Corporate Affairs la JTI.

Raportul aminteşte acţiunile întreprinse de România de-a lungul anilor pentru reducerea fraudelor financiare, dar remarcă însă un grad de ineficienţă a acţiunilor privind prevenirea spălării banilor. "Chiar dacă instituţiile financiare nebancare intră sub incidenţa acestei legi, regulile de supraveghere a acestui segment nu sunt nici pe departe la fel de riguroase ca cele impuse băncilor. În plus, liberalizarea contului de capital în anul 2006 va creşte riscul de spălare a banilor prin intermediul instituţiilor nebancare", se arată în raport. Până la închiderea ediţiei, Oficiul Naţional de Prevenire şi Control a Spălării Banilor (ONPCSB) nu a prezentat nicio poziţie oficială privind afirmaţiile din raport. "Ţinând cont că raportul face referire şi la spălarea de bani, este posibil ca acest fenomen să fi fost semnificativ subestimat", apreciază consultantul financiar Bogdan Baltazar. Potrivit acestuia, în domeniul creditelor de consum, fraudele sunt de aproximativ 200 de milioane de euro, dar semnificative sunt, conform acestuia, cele legate de plata la stat a obligaţiile fiscale. În ceea ce priveşte contrabanda cu produse contrafăcute, specialiştii afirmă că statul pierde anual aproximativ 200 de milioane de euro. "La o piaţă estimată la 800 de milioane de euro, în 2006, putem vorbi de 150-200 de milioane de euro", a declarat Gabriel Turcu, reprezentant al unei case de avocatură, care reprezintă aproximativ 200 de branduri internaţionale.