1 din 3 români ar păstra banii la saltea şi 2 din 3 spun că au dificultăţi în a economisi pentru zile negre

O treime dintre români ar păstra banii la saltea şi 2 din 3 spun că au dificultăţi în a economisi pentru zile negre, potrivit unui studiu realizat de Reveal Marketing Research la nivel naţional în rândul locuitorilor din mediul urban.

În actualul context socio-economic, marcat de scumpiri şi inflaţie, economisirea devine un deziderat sau presupune efort suplimentar din partea românilor

Dacă ne referim la obiceiurile curente de economisire, se remarcă faptul că 3 din 10 români nu reuşesc să economisească bani, cu precădere persoanele între 45 şi 55 de ani (41%) şi cele cu venituri mici (38%).

În aceeaşi ordine de idei, o altă treime dintre români consideră că vor economisi mai puţin decât pană acum, fiind puşi în situaţia de acorda o atenţie sporită planificării bugetelor lunare pentru a reuşi să pună bani de-o parte. Această perspectivă este întâlnită în mai mare măsură în cazul persoanelor cu venituri medii (36%).

Pe de altă parte, în 2022, tinerii români cu vârsta cuprinsă între 18-24 ani au devenit mai responsabili vis-a-vis de gestionarea finanţelor personale, în cazul acestora remarcându-se cel mai mare procent al celor care cred că vor economisi mai mult pe viitor (14%) faţă de totalul eşantionului (8%).

În situaţia în care ar reuşi să pună bani de-o parte, jumătate dintre români ar prefera să utilizeze soluţiile de economisire oferite de către bancă

51% dintre români susţin că dacă ar reuşi să economisească trimestrial câte 500 lei ar prefera să îi depună într-un cont bancar (depozit sau cont de economii), păstrându-se aceeaşi pondere ca anul anterior. În cazul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 18-35 ani şi a celor de peste 55 de ani procentul celor care preferă această strategie de economisire este semnificativ mai mare, înregistrând scoruri de 54% respectiv 59%.

Dacă pentru persoanele de peste 55 ani, proporţia celor care preferă să economisească pastrându-şi banii la bancă rămâne similară cu cea de anul trecut, în cazul tinerilor de până în 35 ani percepţia s-a modificat semnificativ. În 2022 se evidenţiază o creştere de 21 de procente (de la 33% la 54%) în ceea ce priveşte preferinţa tinerilor de a opta pentru depunerea economiilor într-un cont bancar.

28% dintre români au declarat că ar prefera metoda tradiţională de economisire şi anume păstrarea banilor la saltea. Persoanele cu venituri mici au optat în proporţie de 36% pentru această opţiune.

Investirea economiilor în vederea protejării şi/ sau a multiplicării banilor devine o perspectivă din ce în ce mai atractivă pentru românii cu venituri mari.

Nivelul de interes faţă de investiţiile la bursă creşte semnificativ în 2022 în comparaţie cu 2021. Dacă anul precedent doar 4% dintre români erau interesaţi să investească la bursă prin intermediul unui broker, în prezent ponderea celor interesaţi a ajuns la 11%. Acest comportament financiar este întâlnit în măsură semnificativ mai mare în cazul persoanelor cu venituri mari, 25% dintre aceştia declarând că ar prefera investirea economiilor în detrimentul economisirii banilor.

Românii intenţionează să limiteze din ce în ce mai mult utilizarea banilor cash

Alternativa tradiţională de gestionare a finanţelor personale prin intermediul banilor cash pare să fie pe o pantă descendentă continuă, iar această tendintă generală poate fi observată şi în cazul preferinţelor românilor. Prin urmare, jumătate dintre românii din mediul urban declară că vor utiliza din ce în ce mai puţin bani cash, preferând confortul şi flexibilitatea oferite de utilizarea cardului sau a online banking-ului.

Ponderea celor care declară că vor utiliza mai puţini bani cash pe viitor este mai mare în cazul persoanelor de peste 45 de ani (55%), a celor cu venituri medii (57%) şi semnificativ mai mare în cazul celor cu venituri mari (66%).

Reveal Marketing Research a realizat un studiu reprezentativ la nivel naţional în rândul locuitorilor din mediul urban, pentru a afla atitudinile românilor faţă de economisire şi investiţii în contextul actual caracterizat de lipsa de predictibilitate şi de prefigurarea unei potenţiale crize economice.