Vrea România o relație mai bună cu Rusia? Cum s-a ajuns aici
0Jumătate dintre români nu sunt îngrijorați de o vecinătate cu Rusia și ar vrea o relație economică mai apropiată cu rușii, iar oficialii români par să se îndrepte în această direcție prin non-acțiune.
Cu cât populația e mai sătulă de războiul de lângă noi și mai dispusă la compromisuri, cu atât liderii politici se simt mai puțin responsabili să caute noi soluții pentru securitatea țării. Cercetările sociologice făcute la finele anului trecut sugerează că majoritatea pro-atlantistă nu mai e la fel de fermă ca până acum, că țara e împărțită dur în jumătăți cu busole care le arată viitorul total diferit. Așa că, de pildă, în cazul ipotetic al ajungerii rușilor la Gurile Dunării, aproape jumătate din populație e foarte îngrijorată, în vreme ce cealaltă jumătate nu e deloc.
În acest context, circa 70% dintre români mizează pe o victorie rusească în Ucraina (IRSOP, decembrie 2025) și aproape jumătate din cei întrebați ar vrea „relații economice mai apropiate cu Federația Rusă”, în vreme ce cealaltă jumătate nu ar vrea, cu mențiunea că în mediul urban avocații apropierii de Moscova sunt mai entuziaști (55%), iar la țară sunt mai precauți (36%). În plus, o majoritate covârșitoare (68%) susțin că pacea în Ucraina ar trebui semnată în condițiile impuse de Statele Unite (Avangarde, decembrie 2025).
Acest trend de reîntoarcere a românilor cu fața spre Răsărit are loc pe fondul propagandei invazive pe care au finanțat-o rușii în ultimii ani și a războiului hibrid lăsat de instituțiile de forță ale statului să se desfășoare fără opreliști în spațiul autohton. Călin Georgescu e doar una din fețele acestui război, pe care rușii încearcă să-l câștige cu mințile românilor. Corupția din zona armatei și incapacitatea serviciilor de intelligence de a dezmembra, lăsată moștenire de KGB în România, sunt alte fețe ale aceleiași probleme.
Pe ce se bazează România dacă NATO devine disfuncțional
Trendul acesta al pactizării cu inamicul vine însă și pe fondul încremenirii politicii externe, al discursului neconvingător de care îl are președintele și liderii partidelor din arcul guvernamental. Toată lumea vede că România nu are nimic de spus la reuniunile internaționale, că deși marile puteri vorbesc despre război, Bucureștiul nu spune nimic și mai ales nu caută soluții pentru a pune țara la adăpost în cazul unei conflagrații. După căderea axei București-Washington, președintele Nicușor Dan a încercat doar o refacere a relațiilor româno-franceze, fără să adauge nimic la acest pod București-Paris, altminteri destul de precar, în ecuația alegerilor prezidențiale de anul viitor din Franța.
Pe ce se bazează România dacă NATO devine disfuncțional din cauza intereselor divergente ale americanilor? Cine sunt aliații ei imediați, care pot ajuta repede, aici în regiune? Ce relevanță mai are Parteneriatul Strategic cu Turcia? Dar cel cu Polonia? Există deja o trilaterală România-Turcia-Polonia, pentru care s-a lucrat încă de pe vremea lui Traian Băsescu, dar care a fost lăsată de izbeliște de noul președinte. Relațiile bilaterale ar trebui puse la lucru, nu doar în zona Mării Negre, un spațiu pentru care România trebuie să lupte să nu-l lase rușilor, ci și în Balcani, unde pacea a fost mereu neterminată.
Peste 70% dintre români cer o înarmare imediată a țării
Românii au fost întotdeauna în ultimii 35 de ani mai pro-occidentali decât politicienii lor, dar lucrurile s-au schimbat din cauza războiului hibrid, care i-a făcut pe mulți să se îndoiască de această direcție și să facă o piruetă istorică. Chiar și așa, peste 70% cer o înarmare imediată a țării și aproape jumătate consideră că a venit vremea reintroducerii serviciului militar obligatoriu, deși cealaltă jumătate n-ar vrea (Avangarde, decembrie 2025). 76% dintre români cred că europenii n-ar trebui să trimită trupe în Ucraina, iar 84% nu sunt de acord ca România să trimită soldați de menținerea a păcii în statul vecin (IRSOP, decembrie 2025).
Teama că Rusia va face din România o țintă îi determină pe oameni să fie circumspecți, nici ei, nici Nicușor Dan și nici alți politicieni de frunte nu-și dau seama că această frică programată de Rusia îi face să joace pro-Moscova. Că toate jocurile din ultimii patru ani de când a început războiul, dar și cele de dinainte au fost făcute de ruși pentru a schimba mințile românilor, de a-i face ascultători și supuși. Acest salt înapoi poate schimba totul, dacă liderii politici autohtoni nu sunt atenți. Și nu par să fie.