Unde a mințit Trump în discursul rostit în Congres
0Ajutorul pentru Ucraina, migrația, tarifele punitive sau schimbările climatice au fost câteva dintre temele abordate de președintele american Donald Trump în discursul rostit în Congres. DW a verificat afirmațiile sale.
Tumult, scandări și o expulzare din sală - primul discurs al președintelui american Donald Trump în fața Congresului de la realegerea sa a provocat o gamă largă de reacții. Trump a început prin a se lăuda pe sine și activitatea de până acum a administrației sale, care, în opinia sa, a obținut mai multe realizări în 43 de zile decât alte administrații americane în patru sau opt ani. „Ca să nu mai spun că abia ne-am apucat”, a declarat Trump.
În timpul discursului său de 100 de minute în fața ambelor camere ale parlamentului american, Trump a făcut numeroase afirmații, între care despre războiul din Ucraina, disputele comerciale, imigrație și schimbările climatice. DW vă propune un fact checking în legătură cu principalele sale afirmații.
Este ajutorul american pentru Ucraina de trei ori mai mare decât cel oferit de Europa?
Donald Trump a reiterat în fața Congresului că SUA au oferit până acum un ajutor de trei ori mai mare decât partenerii săi europeni.
Afirmație: „Am cheltuit poate 350 de miliarde de dolari. (...) Iar ei (europenii, n.red.) au cheltuit 100 de miliarde de dolari. (...) Biden a mobilizat mai mulți bani pentru această luptă decât a cheltuit Europa”.
DW fact check: Fals.
Donald Trump a mai făcut deja această afirmație și în februarie, fără a prezenta însă și o dovadă în acest sens. Surse disponibile public îl contrazic. Potrivit Institutului Kiel pentru Economie Mondială (IfW), ajutorul SUA pentru Ucraina de la invazia Rusiei din februarie 2022 până la 31 decembrie 2024 se ridică la 128 de miliarde de dolari americani.
În același interval, Europa (inclusiv Turcia) a furnizat aproape 290 de miliarde de dolari. Cu alte cuvinte, raportul ajutorului pentru Ucraina între SUA și Europa este complet diferit de varianta prezentată de Trump. Cifrele provin de la Ukraine Support Tracker, pe care grupul de reflecție german IfW îl utilizează pentru a consemna ajutorul militar, financiar și umanitar pentru Ucraina.
De precizat că IfW ia în considerare doar sprijinul acordat direct Ucrainei. Alte studii, care țin seama de mai multe aspecte, cum ar fi refacerea stocurilor de arme ale SUA în urma livrărilor către Ucraina, prezintă cifre diferite.
Administrația americană însăși colectează date privind ajutorul acordat Ucrainei, iar acestea nu corespund nici ele cu cifrele lui Trump. Potrivit Grupului de Lucru pentru Ucraina al guvernului SUA, contribuția americană la asistența acordată Ucrainei se ridică la 203 miliarde de dolari: „De la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în februarie 2022, Congresul a alocat sau a pus la dispoziție în alt mod aproape 183 de miliarde de dolari pentru Operațiunea Atlantic Resolve și răspunsul amplu din Ucraina.
În plus, Statele Unite au acordat împrumuturi în valoare de 20 de miliarde de dolari ca parte a inițiativei de accelerare a veniturilor extraordinare a națiunilor G7”. Departamentul american al apărării raportează la rândul său suma de aproximativ 183 de miliarde de dolari americani.
Pentru a stabili cine a sprijinit Ucraina până în prezent și cât de mult, trebuie să se țină cont inclusiv de serviciile incluse. Plecând de la calculul standardizat al Ukraine Support Tracker, națiunile europene, inclusiv instituțiile Uniunii Europene, au oferit Ucrainei mult mai mult ajutor decât SUA, după cum reiese inclusiv din verificarea realizată de DW la sfârșitul lunii februarie.
A fost Acordul de la Paris privind schimbările climatice o catastrofă financiară pentru SUA?
Donald Trump a precizat în repetate rânduri că nu este un susținător al eforturilor de protecție a climei. SUA s-au retras din Acordul de la Paris privind clima în 2017, în timpul primului său mandat. Fostul președinte Joe Biden a inversat acest pas. Însă anul acesta, în debutul celui de-al doilea mandat al său, Trump a făcut din nou pasul înapoi, cu argumentul că acordul este mult prea scump pentru SUA.
Afirmație: „M-am retras din acordul climatic inechitabil de la Paris, care ne-a costat trilioane de dolari pe care alte țări nu le-au plătit”.
DW fact check: Fals.
Acordul de la Paris privind clima a intrat în vigoare în noiembrie 2016, având ca obiectiv final prevenirea creșterii temperaturilor medii globale cu mai mult de două grade Celsius sau, și mai bine, cu doar 1,5 grade față de nivelurile preindustriale. La fiecare cinci ani, fiecare țară decide pentru sine ce dorește să facă pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră. Cu alte cuvinte, neîndeplinirea acestor obiective nu atrage sancțiuni, în condițiile în care angajamentele sunt voluntare.
Este în schimb adevărat că lupta împotriva schimbărilor climatice costă mulți bani. Nu doar tehnologiile capabile să emită mai puține gaze cu efect de seră sunt costisitoare, ci și fondurile necesare pentru ca lumea să se poată adapta la consecințele schimbărilor climatice (valuri de căldură mai extreme, secete mai frecvente sau uragane mai puternice). Conform acordului, țările mai bogate sunt îndemnate să ofere sprijin financiar altor țări care sunt mai grav afectate de schimbările climatice și care au mai puține resurse la dispoziție.
De amintit este Fondul Verde pentru Climă (GCF), care a fost creat înainte de Acordul de la Paris privind schimbările climatice. În 2014, președintele de atunci al SUA, Barack Obama, și-a declarat intenția de a plăti trei miliarde de dolari SUA către GCF. În 2023, Kamala Harris, pe atunci vicepreședinte al SUA, a promis GCF încă trei miliarde de dolari americani. La momentul respectiv, două miliarde de dolari americani din suma cu care Obama dorea să contribuie fuseseră deja plătite.
Cu toate acestea, declarațiile de intenție nu înseamnă plăți efectuate, căci fondurile trebuie să fie autorizate de Congresul SUA. Până la sfârșitul anului 2024, conform CFG (pagina 6), cea de-a doua scrisoare de intenție din partea SUA nu a fost confirmată prin plăți.
La începutul președinției sale în 2021, președintele SUA, Joe Biden, și-a anunțat intenția de a investi în total 11,4 miliarde de dolari anual în proiecte climatice la nivel mondial până în 2024 - care nu includ doar GCF. În 2021, potrivit Departamentului de Stat, SUA au plătit încă 1,5 miliarde pentru astfel de proiecte. Această cifră a crescut la 5,8 miliarde în 2022 și la 9,5 miliarde în 2023. Pentru 2024, previziunile erau cele 11 miliarde promise de Biden (începând cu noiembrie 2024).
În acești ani, suma totală pentru programele internaționale de protecție a climei a fost, prin urmare, de 27,5 miliarde de dolari. Chiar și plecând de la premisa că aceste cifre ar fi urmat să fie plătite în anii care vin, ideea că SUA au plătit trilioane de dolari americani în cadrul Acordului de la Paris privind clima, așa cum susține Trump, pur și simplu nu stă în picioare.
Au murit 38.000 de muncitori americani construind Canalul Panama?
Trump a reluat ieri în Congres o afirmație pe care o rostise inclusiv în timpul discursului său de inaugurare din 20 ianuarie. Este vorba despre ”aducerea înapoi” a Canalului Panama.
Afirmație: „Canalul Panama a fost construit de americani pentru americani, nu pentru alții, dar alții l-au putut folosi. El a fost construit cu un cost enorm în sânge și contribuție financiară americană. 38.000 de muncitori au murit construind Canalul Panama (...) Le-am dat Panama și îl luăm înapoi”.
DW fact check: Fals.
În primul rând, Canalul Panama nu a fost un cadou din partea SUA pentru Panama, așa cum a susținut în mod repetat Donald Trump, ci rezultatul unor negocieri îndelungate, după cum arată o verificare DW. Este vorba despre două acorduri: Tratatul privind Canalul Panama, potrivit căruia controlul SUA asupra canalului se încheie la 31 decembrie 1999 (a se vedea articolul 2 alineatul (2)). Iar articolul 5 din Tratatul de Neutralitate prevede că „după încetarea Tratatului privind Canalul Panama, canalul nu va mai putea fi operat decât de Republica Panama”.
În ceea ce privește declarația lui Trump potrivit căreia canalul a fost construit de americani și că Statele Unite au avut 38.000 de victime în acest proces, cifrele reale sunt mult mai scăzute. Din perspectiva standardelor actuale, condițiile de muncă în timpul construcției Canalului Panama, care a fost început de francezi, erau inumane. Volumul de muncă și bolile au provocat numeroase decese pe șantiere. Siteul Autorității Canalului Panama indică un număr de aproximativ 25.000 de victime.
Potrivit înregistrărilor spitalicești, 5609 de persoane au murit din cauza bolilor și a accidentelor de lucru în timpul perioadei de construcție americane, perioadă în care au fost angajați peste 55.000 de oameni. Centrul american pentru controlul și prevenirea bolilor (CDC) a stabilit că majoritatea deceselor au fost cauzate de boli. „În timpul construcției canalului, în anii 1880, peste 22.000 de muncitori din Franța au murit, mulți dintre ei din cauza malariei și a febrei galbene, înainte de a fi cunoscute cauzele acestor boli tropicale”.
Experții spun că numărul deceselor muncitorilor americani nu sare de trei cifre. Matthew Parker, autorul cărții „Hell's Gorge: The Battle to Build the Panama Canal”, susține că aproape toți oamenii care au murit în timpul perioadei americane de construcție proveneau din Barbados. Într-un interviu acordat BBC, el a declarat: „Doar aproximativ 300 au fost americani”. Istoricul acum decedat David McCullough, autorul unei alte cărți despre construcția canalului, a scris: „Numărul americanilor albi care au murit a fost de aproximativ 350”.