Trei ponturi pentru un Cod Fiscal echilibrat

Câtă vreme o ţară întreagă de contribuabili se chinuie să umple sacul bugetar şi o gaşcă de privilegiaţi iresponsabili se ocupă doar cu aspirarea banilor din acelaşi sac, nici cele mai avansate teorii şi expertize economice, nici măcar un Cod Fiscal aprobat în unanimitate de Parlament, nu vor reuşi să echilibreze balanţa dintre cheltuieli şi venituri.

Pentru că majoritatea comentatorilor - pro şi contra noului Cod Fiscal - au ratat ori au evitat cu bună ştiinţă esenţialul dezbaterii pe tema echilibrului bugetar, nu ne mai rămâne decât să etalăm, în continuare, câteva recomandări de bun-simţ - nu neapărat originale, dar cu siguranţă eficiente - pentru evitarea potenţialelor dezechilibre de care se sperie economiştii.

Iată, aşadar, câteva ponturi pentru ca viitorul Cod Fiscal să poată asigura echilibrul bugetar:

1. Opriţi risipa banilor publici!

Cunoaştem cu toţii autostrăzile scurte, fisurate, făcute de mântuială, dar scumpe de parcă ar fi placate cu aur în contabilitatea cheltuielilor cu infrastructura (peste 20 de milioane de euro kilometrul);
cunoaştem cu toţii căile ferate pe care trenurile abia depăşesc 100-150 de kilometri la oră, dar construite la preţuri de parcă ar avea diamante pe post de piatră spartă şi linii de platină în locul şinelor din oţel (un miliard de euro pentru cei 225 de kilometri pe ruta Bucureşti-Constanţa);
cunoaştem cu toţii la ce preţuri cumpără statul cele mai banale obiecte sau lucrări publice (de cel puţin 10 ori mai mari decât nivelul mediu al pieţei);
nu mai departe de mijlocul acestei luni, „Adevărul“ a semnalat a n-şpea minune a lumii bugetare: o cuşcă de maimuţe dintr-o grădină zoologică, la Galaţi, a fost construită - din bani publici, desigur - la preţul de 535 de euro pe metrul pătrat, care ar concura cu succes o vilă de lux (pentru uz uman).

Nu zice nimeni că n-avem nevoie de autostrăzi, căi ferate, şcoli, spitale, chiar şi de investiţii în grădinile zoologice, dar, fraţilor, nu la aceste preţuri! Iar dacă aveţi de gând s-o ţineţi tot aşa, măcar nu ne mai aburiţi ecranele televizoarelor cu teoria responsabilităţii faţă de bugetul ţării.

2. Decuplaţi politicul de la robinetele bugetului!

În comentariile publice, cu toţii sunt îngrijoraţi - pe bună dreptate - de posibila scădere a veniturilor ca urmare a scăderilor de taxe şi impozite simultan cu creşterea de cheltuieli cu personalul; dar cine dictează direcţia pe care o iau cheltuielile? Politicienii, desigur, că doar nu contribuabilii.

Iar politicienii, pietrificaţi în ultimul sfert de secol, ca un ciorchine, exact în jurul robinetelor prin care curg banii de la buget, aranjează de fiecare dată o altă direcţie a fluxului: către firmele clientelare, către salariile rudelor şi prietenilor angajaţi prin diversele instituţii, către atâtea şi atâtea „priorităţi“ de grup.

Doar ce mai rămâne, dacă mai rămâne ceva, treacă de la ei, apucă să mai curgă spre necesităţile reale ale ţării.

Chemaţi instalatorul, curăţaţi aceste robinete şi cu siguranţă vor dispărea toate îngrijorările legate de capitolul „cheltuieli“ al echilibrului bugetar.

3. Lăsaţi afacerile să lucreze!

S-au exprimat îngrijorări şi pentru capitolul „venituri“ al echilibrului bugetar, mai ales pentru gradul de colectare şi conformarea la plata taxelor.

Păi toate sondajele şi studiile efectuate în rândurile contribuabililor - persoane fizice şi juridice - arată că nu nivelul taxelor, ca sume, este deranjant, ci regimul de plată, procedurile greoaie, birocraţia fiscală.

„Să fiu lăsat să lucrez“, „Să nu pierd ore în şir pe la ghişee“, „Să vină controale, dar nu câte două pe zi“ - sunt cele mai frecvente răspunsuri ale contribuabililor în cadrul acestor sondaje.

Şi tot ei mai au un mesaj: „Mutaţi presiunea reglementărilor pe cei care nu-şi plătesc taxele, nu pe cei care sunt, oricum, la zi“.

Lăsaţi afacerile să lucreze, decuplaţi-i pe politicienii corupţi de la robinetele bugetului şi opriţi risipa banilor publici, altfel n-o s-o scoateţi la capăt cu noul Cod Fiscal.

Şi, mai grav, n-o să se termine niciodată cearta cheltuitorilor pe banii plătitorilor.